Publicat pe 13 martie 2008

Confesiunile unei stele muribunde

Prin sondarea unui nor de gaz stralucitor si a prafului care inconjoara o stea muribunda, telescopul Hubble reveleaza o bogatie de structuri necunoscute anterior .

Obiectul, numit NGC 2371, aflat la aproximativ 4300 de ani lumina in constelatia Gemenilor, este o nebuloasa planetara, ramasite stralucitoare ale unei stele asemanatoare Soarelui.
Ceea ce a ramas din stea, este vizibil in centrul nebuloasei si reprezinta miezul superfierbinte a ceea cea fost candva o stea rosie gigantica, acum lipsita de straturile exterioare. Temperatura la suprafata sa ajunge la 134000 grade Celsius.

Credit: NASA/ESA/Hubble Heritage Team (STScI/AURA)

Imaginile captate de Hubble reveleaza cateva caracteristici remarcabile, in special norii roz localizati in partile opuse stelei centrale. Aceasta culoare indica faptul ca ei sunt relativ reci si densi, comparativ cu restul gazului din nebuloasa.

Interesante sunt de asemenea numeroasele mici puncte roz, care marcheaza aglomerari relativ dense de gaz, care se afla de asemenea in partile opuse stelei centrale.
Aceste caracteristici par sa reprezinte ejectia de gaz din stea de-a lungul unei anumite directii. Directia jetului s-a schimbat in timp in ultimile cateva mii de ani. Motivul pentru acest comportament nu este bine inteles, dar ar putea fi legat de posibila prezenta a unei a doua stele care orbiteaza steaua vizibila din centru.

O nebuloasa planetara este un nor de gaz, in expansiune, ejectat dintr-o stea care se apropie de sfarsitul vietii sale. Nebuloasa staluceste datorita radiatiei ultraviolete provenind din steaua ramasa in centru. In numai cateva mii de ani nebuloasa se va disipa in spatiu. Steaua centrala se va raci treptat, devenind in cele din urma o pitica alba, etapa finala din evolutia celor mai multor stele.

Imaginea nebuloasei NGC 2371 preluata de Hubble este o imagine in culori false, realizata din expuneri prin filtre care detecteaza lumina caracteristica unor elemenete chimice cum ar fi sulful si azotul (rosu), hidrogenul (verde), si oxigenul (albastru).