Publicat pe 28 februarie 2008

Prima harta globala a impactului uman asupra oceanelor

Mai mult de 40 la suta dintre oceanele lumiii sunt greu afectate de activitatile umane, putine zone ramanand neatinse, conform primului studiu la scara globala privind influenta umana asupra ecosistemelor marine.

Prin suprapunerea hartilor reprezentand 17 activitati diferite cum ar fi pescuitul, schimbarile climatice si poluarea, cercetatorii au generat o harta combinata a impactului pe care umanitatea il are asupra oceanelor.

Lucrarea a fost executata de NSF la Centrul National pentru Analize si Sinteze Ecologice (NCEAS), din Statele Unite, si a implicat 19 cercetatori stiintifici dintr-o serie de universitati, organizatii neguvernamentale si guvernamentale.

Studiul a sintetizat date globale privind impactul uman asupra ecosistemelor marine cum ar fi recifele de corali, vegetatia marina, platformele continentale, si adancurile oceanice.

Studiile anterioare s-au focalizat in cea mai mare parte asupra unor activitati singulare sau ecosisteme unice izolate si rareori au avut un obiectiv global.

"Acest proiect ne permite sa vedem in sfarsit imaginea de ansamblu a modului in care umanitatea afecteaza oceanele," a spus cercetatorul principal Ben Halpern de la NCEAS. "Rezultatele arata ca atunci cand aceste influente individuale sunt adunate la un loc, imaginea de ansamblu arata mult mai rau decat ne asteptam. A fost o surpriza pentru mine."

Studiul arata ca apele cele mai afectate din lume sunt cele din Marea Nordului, Marea Chinei de Sud si de Est, Marea Caraibelor, coasta de est a Americii de Nord, Marea Mediterana, Marea Rosie, Golful Persic, Marea Bering si cateva zone din Pacificul de Vest. Zonele cel mai putin afectate sunt cele din vecinatatea polilor.

"Din nefericire, pe masura ce banchizele de gheata dispar odata cu incalzirea globala si cu extinderea activitatilor umane in aceste zone, exista un mare risc de degradare rapida a acestor ecosisteme relativ neatinse," a spus Carrie Kappel, cercetatoare la NCEAS.

Influenta umana asupra oceanelor variaza dramatic de la un ecosistem la altul. Cele mai afectate zone sunt recifele de corali, iarba marina, crangurile de mangrove, recifele si platformele stancoase. Cel mai putin afectate ecosisteme sunt zonele cu fund malos si zonele de suprafata din larg.

"Exista loc pentru speranta," a spus Halpern. "Cu eforturi concertate pentru a proteja partile de ocean care au rams relativ neatinse, avem o sansa destul de buna sa pastram aceste zone in bune conditii."

Cercetarea a implicat un proces in patru faze. Mai intai cercetatorii au dezvoltat o tehnica pentru a cuantifica si compara modul in care diferitele activitati umane afecteaza fiecare ecosistem marin. De exemplu, ingrasamintele din aluviuni s-a dovedit ca au un efect puternic asupra recifelor de corali, insa mult mai mic asupra padurilor de kelp.

In a doua faza, cercetatorii au adunat si procesat date globale despre distributia ecosistemelor marine si influentele umane.

Apoi au combinat datele din prima si a doua faza pentru a determina "scorurile impactului uman" asura fiecarei zone.

In cele din urma, folosind estimari globale asupra starii ecosistemelor marine din studii anterioare, cercetatorii au putut corela datele studiilor.

In ciuda acestor eforturi, autorii admit ca hartile lor sun inca incomplete, deoarece multe activitati umane sunt putin studiate.

"Speranta mea este ca aceste rezultate vor fi un semnal de alarma pentru o mai buna administrare si protectie a oceanelor noastre, si nu ca un motiv de a abandona orice efort," a spus Halpern.

"Oamenii vor folosi intotdeauna oceanele pentru recreere, extractia de resurse, si pentru activitati comerciale. Scopul nostru, si de fapt necesitatea actuala, este sa facem aceste lucruri intr-un mod sustenabil, astfel incat oceanele sa ramana intr-o stare de sanatate si sa continue sa furnizeze resursele pe care le dorim si care ne sunt necesare."