| Sănătate / Afecţiuni |
Afectiuni
Colita ulcerativa
Ce este colita ulcerativa?
Colita ulcerativa este o boala care provoaca inflamatii si leziuni, numite ulceratii, asupra mucoaselor rectului si colonului. Ulceratiile se formeaza acolo unde inflamatia distruge celulele care de obicei captusesc colonul, apoi produce sangerari si puroi. Inflamatia colonului provoaca de asemenea golirea frecventa a colonului, cauzand diaree.
Atunci cand inflamatia apare la rect si in partea inferioara a colonului, ea este numita proctita ulcerativa. Daca este afectat intregul colon, boala se numeste pancolita. Atunci cand este afectata numai partea stanga a colonului, boala se numeste colita limitata sau distala.
Colita ulcerativa face parte din grupul de boli inflamatorii ale intestinului (BII), numele fiind dat in general bolilor ce provoaca inflamari ale intestinului subtire si colonului. Diagnosticarea sa poate fi dificila intrucat simptomele sunt similare altui tip de tulburari intestinale numit boala lui Chron.
Boala lui Chron difera prin faptul ca produce inflamatii mai adanci in interiorul peretelui intestinal si poate apare in orice parte a sistemului digestiv, incluzand intestinul subtire, gura, esofagul si stomacul.
Colita ulcerativa poate apare la persoanele de orice varsta, insa de obicei incepe intre 15 si 30 de ani, si este mai putin frecventa intre 50 si 70 de ani. Ea afecteaza in mod egal barbatii si femeile si pare sa se dezvolte in familii, pana la 20 la suta dintre pacientii cu colita ulcerativa raportand un membru al familiei sau o ruda ca suferind de boala ulcerativa sau boala lui Chron.
Care sunt simptomele colitei ulcerative?
Cele mai frecvente simptome ale colitei ulcerative sunt durerea abdominala si diareea cu sange. Pacientii pot experimenta si:
• anemie
• oboseala
• pierdere in greutate
• pierderea apetitului
• sangerare rectala
• pierderea fluidelor si nutrimentilor din organism
• leziuni ale pielii
• durere articulara
• crestere insuficienta (in special la copii)
Aproximativ jumatate dintre persoanele diagnosticate cu colita ulcerativa prezinta simptome moderate. Altele sufera frecvent de febra, de diaree cu sange, greata, si crampe abdominale severe. Colita ulcerativa poate cauza de asemenea probleme precum artrita, inflamatii oculare, boli de ficat si osteoporoza.
Nu se stie de ce aceste probleme apar in afara colonului. Oamenii de stiinta cred ca aceste complicatii pot fi rezultatul inflamatiei declansate de sistemul imunitar. Unele dintre aceste probleme dispar atunci cand colita este tratata.
Care sunt cauzele colitei ulcerative?
Exista multe teorii despre cauzele colitei ulcerative. Persoanele cu colita ulcerativa prezinta anomalii ale sistemului imunitar, insa doctorii nu stiu daca aceste anomalii reprezinta o cauza sau sunt un rezultat al bolii. Se crede ca sistemul imunitar al corpului reactioneaza anormal la bacteriile din tractul digestiv.
Colita ulcerativa nu este cauzata de stresul emotional sau sensibilitatea la anumite alimente sau produse alimentare, insa, la unele persoane, acesti factori pot declansa simptomele. Stresul unei vieti cu colita ulcerativa poate contribui de asemenea la o agravare a simptomelor.
Cum este diagnosticata colita ulcerativa?
Pentru diagnosticarea colitei ulcerative sunt folosite multe teste. O examinare fizica si anamneza sunt de obicei primii pasi.
Teste de sange pot fi facute pentru verificarea anemiei, care ar putea indica sangerari ale colonului sau rectului, sau testele pot descoperi un numar ridicat de celule albe ale sangelui, ceea ce este un semn al unei inflamatii altundeva in corp.
De asemenea, intr-o proba fecala se pot gasi celule albe, a caror prezenta indica colita ulcerativa sau o boala inflamatorie. In plus, probele fecale permit doctorului detectarea sangerarii sau infectiilor din colon sau rect, cauzate de o bacterie, un virus sau un parazit.
Colonoscopia si sigmoidoscopia sunt cele mai precise metode pentru diagnosticarea colitei ulcerative si eliminarea altor posibile afectiuni, precum boala lui Chron, boala diverticulara, sau cancer.
In ambele teste, doctorul insereaza in anus un endoscop – un tub lung, flexibil, care are in capat o sursa de lumina si este conectat la un calculator sau un monitor TV. Doctorul va putea vedea astfel in interiorul colonului si al rectului, putand sesiza orice inflamatie, sangerare sau ulceratie de pe peretele colonului. In timpul examinarii, doctorul poate face o biopsie, care implica luarea unei mostre de tesut din mucoasa colonului pentru a o observa la microscop.
Uneori radiografiile, clisma baritata sau tomografia computerizata pot fi utilizate pentru diagnosticarea colitei ulcerative sau a complicatiior ei.
Care este tratamentul colitei ulcerative?
Tratamentul pentru colita ulcerativa depinde de severitatea bolii. Fiecare persoana experimenteaza diferit colita ulcerativa, asadar tratamentul este personalizat.
Terapia cu medicamente
Scopul medicatiei este de a induce sau de a mentine remisiunea si de a imbunatati calitatea vietii persoanelor cu colita ulcerativa. Unele persoane au remisiuni – perioade in care simptomele dispar – care dureaza luni sau chiar ani. Totusi, la majoritatea pacientilor, simptomele revin in cele din urma.
Spitalizarea
Ocazional, simptomele sunt atat de severe incat persoana trebuie spitalizata. De exemplu, o persoana poate avea sangerari severe sau diaree severa care provoaca deshidratare. In astfel de cazuri, doctorul va incerca sa stopeze diareea si pierderea de sange, fluide si saruri minerale. Pacientul poate avea nevoie de o dieta speciala, alimentatie intravenoasa, medicatie, sau uneori operatie.
Tratamentul chirurgical
Aproximativ 25-40 la suta dintre pacientii cu colita ulcerativa trebuie in cele din urma sa-si indeparteze colonul din cauza sangerarilor masive, a bolii grave, a rupturii de colon, sau a riscului de cancer. Uneori doctorul va recomanda indepartarea colonului atunci cand tratamentul medical esueaza sau cand efectele colaterale ale corticosteroizilor sau ale altor medicamente pun in pericol sanatatea pacientului.
Operatia de indepartare a colonului si rectului, cunoscuta ca proctocolectomie, este urmata de una dintre cele de mai jos:
• Ileostomie, in care chirurgul creeaza o mica deschidere in abdomen, numita stoma si ataseaza la ea capatul intestinului subtire, numit ileon. Produsele reziduale vor trece prin intestinul subtire si vor iesi din corp prin stoma. Stoma este de obicei localizata in partea inferioara dreapta a abdomenului aproape de linia taliei. Pentru colectarea reziduurilor, o punga este purtata deasupra deschiderii, pacientul golind punga atunci cand considera acest lucru necesar.
• Anastomoza ileoanala, care permite pacientului sa aiba miscari intestinale normale intrucat pastreaza o parte din anus. In aceasta operatie, chirurgul indeparteaza colonul si interiorul rectului, pastrand muschii externi al rectului. Chirurgul ataseaza apoi ileonul la interiorul rectului si la anus, creand astfel un rezervor. Reziduurile sunt depozitate in rezervor si trecute prin anus in maniera obisnuita. Miscarile intestinale pot fi mai frecvente si mai apoase decat inainte de efectuarea procedurii. Inflamatia rezervorului este o posibila complicatie.
Nu exista operatie care sa fie potrivita tuturor persoanelor. Alegerea chirurgicala depinde de severitatea bolii si de nevoile, asteptarile si stilul de viata al pacientului. Persoanele care se confrunta cu o astfel de decizie ar trebui sa fie cat mai bine informate, discutand cu doctorii, cu asistentele care lucreaza cu pacientii care suporta operatii de colon, ca si cu alti pacienti care au facut aceste operatii.
Colita ulcerativa si cancerul de colon
Aproximativ 5 la suta dintre persoanele cu colita ulcerativa dezvolta cancer de colon. Riscul cancerului creste odata cu durata bolii si cu gradul de deteriorare a colonului. De exemplu, daca sunt afectate numai colonul inferior si rectul, riscul de cancer nu este mai mare decat cel normal. Totusi, daca intregul colon este afectat, riscul de cancer poate fi de 32 de ori mai mare decat rata normala.
Uneori in celulele care captusesc colonul pot avea loc transformari pre-canceroase. Aceste schimbari poarta numele de “displazie”. Persoanele cu displazie sunt mai predispuse la cancer decat celelalte. Doctorii cauta semnele displaziei atunci cand efectueaza o colonoscopie sau o sigmoidoscopie si atunci cand examineaza tesuturile prelevate in timpul acestor teste.
Conform recomandarilor care urmeaza verificarilor cancerului de colon, persoanele care au avut mai mult de 8 ani boli inflamatorii ale intregului colon, ca si cele care au avut 12-15 ani boli inflamatorii doar pe partea stanga a colonului, ar trebui sa faca o colonoscopie la fiecare 1 sau 2 ani pentru a verifica semnele de displazie. O asemenea verificare nu reduce riscul cancerului de colon, insa ea ajuta la identificarea timpurie a lui.
Sursa: NIDDKD, SUA
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
