Furnicile africane îşi salvează soldaţii răniţi pe câmpul de luptă

Oamenii de ştiinţă au descoperit o specie de furnici care îşi salvează soldaţii răniţi şi îi aduc acasă să se recupereze.

Furnici Matabele atacând un cuib de termite. Foto: ETF89/Wikipedia (CC BY-SA 4.0)

Cercetătorii de la Universitatea din Wurzburg, Germania, au descoperit că, atunci când o furnică africană Matabele este rănită într-o luptă cu termitele, ea va apela la partenerele de cuib pentru ajutor.

Furnica rănită este transportată înapoi în cuib unde se poate recupera după ce a primit un tratament care, de regulă, implică înlăturarea termitelor încă agăţate de insectă.

Este prima dată când se observă un astfel de comportament la nevertebrate şi este o constatare neaşteptată pentru insectele sociale unde indivizii sunt, de obicei, de mică valoare.

Furnicile africane Matabele (Megaponera analis) sunt larg răspândite la sud de Sahara şi sunt un pradator de termite. Ele vânează de două până la de patru ori pe zi.

Aceste atacuri asupra termitelor sunt întâmpinate cu rezistenţă şi furnicile se implică în luptele cu termitele asemănător castei soldaţilor.

În timpul unor astfel de lupte pot apare leziuni sau decese, deoarece termitele sunt foarte pricepute în a-şi folosi fălcile puternice pentru a îndepărta atacatorii.

Aproape toate furnicile salvate au participat la invazii ulterioare, uneori la mai puţin de o oră după rănire.

În experimentele care au forţat furnicile rănite să se întoarcă acasă singure, 32% dintre acestea au murit pe drum, în principal din cauza atacurilor păianjenilor.

Salvarea răniţilor a dus la reducerea mortalităţii în luptă la aproape zero, ceea ce înseamnă că acest comportament nu este benefic doar insectei rănite, ci şi întregii colonii ajutând la menţinerea unei dimensiuni a coloniei cu 28,7% mai mare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

A fost descoperit un mamifer cât un şoarece cu o trompă ca de elefant

Mamiferul, descoperit la marginea deşertului namibian, la baza podişului Etendeka, are coada lungă, corpul cu blană ruginie şi urechi rotunde, un nas ca trompa unui elefant şi e de mărimea unui şoarece, lung de numai 9 cm.

Mezotermia, clasa energetică a dinozaurilor

Oamenii de ştiinţă de la University of New Mexico au comparat ratele de creştere a sute de specii actuale şi dispărute, folosind inele de creştere şi dimensiunea oaselor pentru a calcula ratele de creştere la dinozauri. Ei au legat rata de creştere cu rata metabolică, măsură a consumului de energie, care împarte animalele în cele două clase, cu sânge cald şi cu sange rece.

Cinteza-zebră australiană cântă puilor din ouă

Atunci când vremea este fierbinte, cinteza-zebră din Australia cântă ouălelor şi aceste sunete schimbă ritmul de dezvoltare al puilor.

Mercur toxic în gheaţa din jurul Anctarcticii

Oamenii de ştiinţă australieni au descoperit o formă toxică de mercur în atmosfera şi în gheaţa din marea din jurul Antarcticii.

Cântatul în zori, un privilegiu de lider

Primul cântat al cocoşilor nu este o istorie, ci un privilegiu de lider, potrivit unui studiu publicat recent de cercetătorii japonezi.

Ultima populaţie de mamuţi lânoşi a murit de sete

Ultima populaţie de mamuţi lânoşi a dispărut în urmă cu aproximativ 5600 ani din cauza lipsei de apă potabilă, atunci când insula St. Paul din Alaska, pe care trăiau, a fost izolată de continent.