Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Sănătate / Afecţiuni

    Afectiuni

    Hipercalcemia

    Hipercalcemia apare la 10%-20% din oamenii care au cancer, si este mai putin frecventa la copii. Cancerele cel mai des asociate cu hipercalcemie sunt cancerul de san si cel de plamani, ca si anumite cancere de sange, in special mielomul multiplu.

    Diagnosticul pus din timp si lichidele si medicamentele care scad nivelul calciului din sange pot imbunatati simptomele pentru cateva zile, dar diagnosticarea poate fi dificila.

    Simptomele de hipercalcemie pot apare gradat si pot semana cu simptomele multor cancere si ale altor boli. Diagnosticarea timpurie si tratamentul nu numai ca salveaza viata pe termen scurt, dar ele pot de asemenea sa creasca abilitatea pacientului de a incheia terapia cancerului si imbunatatesc calitatea vietii pacientului.

    Pacientii cu cancer in faza terminala si care nu mai primesc tratament pentru cancer pot alege sa nu-si trateze hipercalcemia. Aceasta optiune ar trebui sa fie luata in considerare mai devreme de catre pacient si familia sa, inainte ca simptomele de hipercalcemie sa se manifeste.

    Reglarea normala a calciului

    Oamenii sanatosi consuma prin dieta lor cam aceeasi cantitate de calciu pe care organismele lor o pierd prin urina, fecale si transpiratie. Hipercalcemia asociata cu cancerul perturba abilitatea corpului de a mentine un nivel normal de calciu.

    Functionarea rinichilor

    In mod normal, rinichii sanatosi sunt capabili sa filtreze mari cantitati de calciu din sange, sa elimine excesul de care corpul nu mai are nevoie si sa retina cantitatea de calciu necesara organismului. Totusi, hipercalcemia poate determina nivele atat de mari de calciu incat rinichii sunt suprasolicitati si devin incapabili sa elimine excesul.

    Unele tumori produc o substanta care poate determina rinichii sa elimine prea putin calciu. Aceasta are drept rezultat producerea unei mari cantitati de urina, ceea ce cauzeaza deshidratarea. Deshidratarea poate conduce catre pierderea poftei de mancare, greata si voma, care inrautatesc deshidratarea.

    Inactivitatea determinata de slabiciune si oboseala pot creste nivelul de calciu din sange prin cresterea cantitatii de calciu care este absorbit de catre oase. Depozitele de calciu se pot strange in rinichi, cauzand daune permanente.

    Cauze

    Principalele cauze ale hipercalcemiei din cancer sunt cresterea cantitatii de calciu absorbit de catre oase, si inabilitatea rinichilor de a elimina excesul de calciu.

    Unele celule de cancer secreta substante care determina absorbtia calciului din oase in fluxul sanguin. Imobilitatea, deshidratarea, anorexia, greata si voma pot de asemenea creste nivelul calciului din sange.

    Incidenta

    Hipercalcemia se manifesta mai frecvent la pacientii cu cancer de san, mielom multiplu si cancer de plamani.

    Simptome

    Exista o slaba legatura intre simptomele hipercalcemiei si nivelul curent al calciului din sange. Simptomele hipercalcemiei pot parea simptomele altor boli, facand dificila diagnosticarea timpurie si rapida. Severitatea simptomelor poate depinde de alti factori, precum tratamentul anterior al cancerului, reactia la medicamente, sau alte boli pe care pacientul le poate avea.

    Majoritatea pacientilor nu experimenteaza toate simptomele hipercalcemiei, iar unii pacienti pot sa nu prezinte deloc simptomele. Totusi, cei mai multi pacienti cu niveluri crescute ale calciului din sange prezinta simptomele. Unii dau semne de hipercalcemie atunci cand nivelul de calciu este doar usor ridicat, in timp ce pacientii care au niveluri crescute de calciu timp indelungat pot prezenta putine simptome.

    Cele mai frecvente simptome ale hipercalcemiei sunt senzatia de oboseala, dificultatea de a gandi limpede, lipsa apetitului, durere, urinare frecventa, cresterea senzatiei de sete, constipatie, greata si voma.

    Simptomele pot fi clasificate dupa partea corpului pe care o afecteaza:

    Sistemul nervos

    Calciul joaca un rol major in functionarea normala a sistemului nervos central (creierul si maduva spinarii). Simptomele hipercalcemiei pot include slabiciune, pierderea reflexelor muschilor si scaderea rezistentei. Pacientii cu simptome ale sistemului nervos central pot avea modificari de personalitate, dificultate de a gandi si a vorbi clar, dezorientare si halucinatii. In cele din urma, poate rezulta coma. Durerile de cap pot fi de asemenea prezente si se pot inrautati prin voma si deshidratare.

    Inima

    Hipercalcemia afecteaza ritmul normal al inimii si creste senzitivitatea la unele medicamente pentru inima (precum digoxina). Pe masura ce nivelul de calciu din sange creste, se pot dezvolta batai neregulate ale inimii, ceea ce poate conduce catre un atac de inima.

    Gastrointestinale

    Cresterea acidului din stomac este produsa deseori de catre hipercalcemie si poate intensifica pierderea poftei de mancare, greata si voma. Ca rezultat al deshidratarii asociata cu hipercalcemia poate aparea constipatia.

    Rinichi

    Hipercalcemia impiedica functionarea corecta a rinichilor, conducand la producerea unor cantitati mari de urina. Cantitatea mare de urina combinata cu aportul mai scazut de lichide conduce la simptomele deshidratarii, care includ sete, gura uscata, transpiratie putina sau deloc si urina concentrata. Pacientii cu mielom au deseori probleme cu rinichii cauzate de hipercalcemie. Ca rezultat al hipercalcemiei pe termen lung pot apare pietrele la rinichi.

    Oase

    Hipercalcemia din cancer poate rezulta din metastazele osoase sau pierderea osoasa si poate conduce catre desfigurari osoase si durere.

    Evaluari

    Evaluari de laborator

    Pentru verificarea nivelului de calciu se face un test de sange. Alte teste de sange pot fi facute pentru verificarea functiei rinichilor.

    Evaluari clinice

    Pacientii cu nivel ridicat de sange trebuie verificati pentru urmatoarele:

    • Simptome:

    - Nervi si muschi (puterea muschilor, tonusul muscular, reflexe, oboseala, indiferenta, depresie, confuzie, neliniste).
    - Inima (hipertensiune, modificari ale inimii, batai neregulate, otravire cu digitalina).
    - Rinichi (producerea unei cantitati prea mari de urina, urinare in timpul noptii, prezenta zaharului in urina, sete excesiva).
    - Gastrointestinale (pierderea apetitului, greata, durere abdominala, constipatie, balonare abdominala).
    - Altele (dureri musculare si osoase, mancarimi)

    • Istoric:

    - Cat de repede apar simptomele?
    - Exista o evidenta cu raze X pentru boli osoase primare sau metastatice?
    - Pacientul a folosit tamoxifen, estrogen sau androgeni?
    - Pacientul ia digoxina?
    - Pacientul primeste calciu intravenos?
    - Pacientul primeste diuretice tip tiazida, vitamine A sau D, sau litiu?
    - Este prezenta o alta boala care poate cauza deshidratare sau lipsa scaunelor?
    - Exista tratamente efective pentru cancerul de care sufera pacientul?

    Decizii pentru tratament

    Decizia de a trata hipercalcemia depinde de scopurile tratamentului care sunt stabilite de catre pacient, ingrijitori si medic. Evolutia naturala a hipercalcemiei netratate progreseaza catre pierderea cunostintei si coma.

    Tratament

    Prevenire

    Pacientii cu risc de a dezvolta hipercalcemie pot fi primii care isi recunosc simptomele, precum oboseala. Masurile de prevenire a hipercalcemiei includ consumul suficient de lichide, controlul gretei si al vomei, plimbari si o viata activa, ca si precautii in utilizarea si eliminarea medicamentelor ce pot contribui la dezvoltarea hipercalcemiei sau care ii pot afecta tratamentul.

    Calciul din dieta nu trebuie redus sau eliminat totusi, intrucat absorbtia de calciu este redusa la pacientii cu hipercalcemie.

    Gestionarea hipercalcemiei

    Pentru a trata deshidratarea sunt consumate lichide. Medicamentele se dau pentru oprirea ruperii oaselor. Trebuie tratat efectiv cancerul care a cauzat hipercalcemia.

    Severitatea hipercalcemiei determina cantitatea de tratament necesara. Hipercalcemia severa trebuie tratata imediat si hotarat. Hipercalcemia mai putin severa ar trebui tratata corespunzator simptomelor. Raspunsul la tratament este vizibil prin disparitia simptomelor de hipercalcemie si o descrestere a nivelului de calciu din sange.

    Hipercalcemia usoara nu necesita de obicei un tratament agresiv. Pacientii cu hipercalcemie usoara si simptome ale sistemului nervos central sunt mai greu de tratat. Mai ales pacientii mai tineri sunt dificil de tratat intrucat ei tolereaza mai bine hipercalcemia. Trebuie verificate si celelalte cauze pentru simptomele sistemului nervos central, inainte de a decide daca acestea sunt determinate numai de hipercalcemie.

    Tratamentul pentru hipercalcemie poate imbunatati simptomele. Cresterea urinarilor si setei, simptomele sistemului nervos central, greata, voma si constipatia se reduc prin tratament mai usor decat celelalte simptome, precum pierderea poftei de mancare si oboseala. Durerea poate fi mai usor controlata odata ce nivelul de calciu din sange ajunge in limite normale.

    Terapia eficienta pentru scaderea calciului usureaza de obicei simptomele, imbunatateste calitatea vietii, si poate permite pacientului sa paraseasca spitalul.

    Dupa ce nivelul de calciu revine la normal, urina si sangele vor trebui verificate in continuare pentru a fi siguri ca tratamentul inca lucreaza.

    Hipercalcemia usoara

    Asigurarea de lichide pe cale intravenoasa si observarea pacientului este un tratament acceptat pentru pacientii cu hipercalcemie usoara (si fara simptome) si pot face cancerul sa raspunda bine la tratamentul anticanceros (precum limfom, cancer de san, cancer ovarian, cancer la cap si gat, sau mielom multiplu).

    Daca pacientul are simptome, sau daca are un cancer care e de asteptat sa raspunda mai incet la tratament, atunci trebuie inceputa administrarea de medicamente pentru hipercalcemie. Celelalte tratamente ar trebui sa se concentreze asupra controlarii gretei, vomei si febrei, incurajand continuarea activitatii si limitarea folosirii medicamentelor care pot cauza somnolenta.

    Hipercalcemie moderata spre severa

    Inlocuirea lichidelor este primul si cel mai important pas in tratarea hipercalcemiei moderate sau severe.
    Inlocuirea lichidelor nu va readuce pentru toti pacientii nivelul normal de calciu, dar este totusi important sa fie primul pas.

    Starea mentala a pacientului ar trebui sa se imbunatateasca, si greata si voma ar trebui sa descreasca in primele 24 de ore, dar aceasta imbunatatire este numai temporara. Daca terapia pentru cancer (chirurgia, radiatiile sau chimoterapia) nu poate fi inceputa imediat, atunci, pentru controlul hipercalcemiei, trebuie utilizate medicamente pentru scaderea nivelului de calciu.

    Educarea pacientului si a familiei

    Intrucat hipercalcemia afecteaza calitatea vietii si poate, netratata, chiar sa ameninte viata, pacientii si cei care ii ingrijesc trebuie sa fie constienti de simptome. Ei trebuie de asemenea sa invete cum sa previna hipercalcemia, ce o poate inrautati, si cand trebuie sa consulte doctorul.

    Ingrijirea de sustinere

    Chiar si cu un tratament imbunatatit pentru calcemie, multi pacienti nu supravietuiesc complicatiilor cancerului. Doar tratamentele efective anticancer imbunatatesc sansele pacientului la supravietuirea pe termen lung.

    Ingrijirea de sustinere include masuri de asigurare a pacientului prin protectia la raniri, prevenirea fracturilor si tratarea simptomelor.

    Tratarea simptomelor este importanta, in special in prevenirea ranirii accidentale sau auto-lezarii atunci cand pacientul este confuz. Pana la scaderea nivelului de calciu poate fi necesar de asemenea controlul gretei, vomei si al constipatiei. Datorita slabiciunii pot apare rupturi de oase, astfel incat pacientii trebuie sa se miste cu grija, si trebuie prevenite caderile. Ar trebui incurajate activitatile si exercitiile. Orice noua durere de oase trebuie raportata astfel incat sa poata fi evaluate posibilele fracturi.

    Ingrijirea de sustinere pentru consolarea pacientilor aflati in faza terminala si a membrilor familiilor lor devine necesara in ultimele stadii ale bolii. Schimbarile din gandirea si comportamentul pacientului pot necesita atentie sporita din partea familiei.

    Management psihosocial

    De obicei, tratamentul hipercalcemiei va elimina delirul, agitatia, sau schimbarile mentale, insa unii pacienti pot necesita si alte medicamente pentru tratarea acestor simptome. Modificarile mentale pot lua mai mult timp pana la schimbarea in bine, chiar si dupa ce nivelul de calciu revine la normal.

    Letargia (trandavia mentala si fizica) este deseori un simptom al hipercalcemiei. Membrii familiei (si uneori personalul medical) pot crede ca pacientul este deprimat pana la determinarea cauzei reale. Multi pacienti nu vor avea simptome de depresie si vor parea in schimb a fi indiferenti.

    Pacientii si membrii familiei ar trebui sa raporteze medicului simptomele de hipercalcemie precum letargia, oboseala, confuzia, pierderea poftei de mancare, greata/voma, constipatia si setea excesiva.

    Prognoza

    Hipercalcemia se dezvolta de obicei ca o ultima complicatie a cancerului, si aparitia sa este foarte serioasa.
    Totusi, nu este clar daca moartea se datoreaza crizelor de hipercalcemie (crize necontrolate sau una care se reintoarce si se inrautateste) sau cancerului avansat.


    Sursa: NCI, SUA




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Preeclampsia este un sindrom marcat de o crestere brusca a tensiunii unei femei insarcinate dupa saptamana 20 de sarcina. Poate afecta rinichii mamei, ficatul si creierul acesteia. Ramasa netratata, afectiunea poate fi fatala pentru mama si/sau bebelus si poate conduce la probleme de sanatate pe termen lung.
    Colita ulcerativa este o boala care provoaca inflamatii si leziuni, numite ulceratii, asupra mucoaselor rectului si colonului. Ulceratiile se formeaza acolo unde inflamatia distruge celulele care de obicei captusesc colonul, apoi produce sangerari si puroi. Inflamatia colonului provoaca de asemenea golirea frecventa a colonului, cauzand diaree.
    Se crede ca problemele de control al vezicii urinare sunt legate de inaintarea in varsta. Adevarul este insa ca femeile de toate varstele pot prezinta scapari involuntare ale urinei.
    Sindromul Turner este o afectiune cauzata de lipsa partiala sau completa a cromozomului X. Este o boala care afecteaza doar femeile.
    Fenilcetonuria sau PKU este o boala de metabolism mostenita genetic care, netratata, poate cauza dizabilitati intelectuale si de dezvoltare. In PKU, corpul nu poate procesa o portiune a proteinei numita fenilalanina (Phe), prezenta in aproape toate alimentele.
    Defectele de tub neural sunt defecte ale creierului si maduvei spinarii care apar la nastere.