| Călătorii / Itinerarii spirituale |
Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, judeţul Argeş
CATALIN KISLINGER
Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, judeţul Argeş. 
Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă este un loc plin de istorie şi cu o bogată încărcătură religioasă. Schitul Cetăţuia (lui) Negru-Vodă, vechea denumire a mănăstirii, nu se ştie exact cînd a fost construit, dar tradiţia locală vorbeşte despre ctitorul Negru Vodă.
La acest schit şi-au găsi refugiul de-a lungul veacurilor, alături de sihaştri, voievozii Ţării Româneşti: Nicolae Alexandru Voievod, Ioan Radu Negru Voievod, Vladislav Vlaicu, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazu, Matei Basarab, Constantin Şerban Vodă, Constantin Brâncoveanu, stolnicul Constantin Cantacuzino şi primul rege al României, Carol I.
O serie de învăţaţi români, istorici, arheologi şi oameni de cultură precum Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, Nicolae Iorga, I.D.Ştefănescu, Dinu Rosetti, Traian Dorz, Gala Galaction s-au interesat sau au făcut referiri la acest schit.
Descoperirile arheologice dovedesc locuirea acestui loc de mii de ani, valea stâncoasă a pârâului Cetăţuia fiind plină de peşteri, unele naturale, iar altele scobite de sihastrii locului. În aceste grote au sihăstrit numeroşi asceţi, mai ales între secolele 14-18, când aceştia au fost la fel de renumiţi ca şi pustnicii din Munţii Buzăului.
Denumirea de Cetăţuia (lui) Negru-Vodă este legată de legendarul personaj Negru Vodă. Negru Vodă a fost, potrivit legendei, fondatorul şi primul voievod al Ţării Româneşti. Se spune că el a trecut Carpaţii din Făgăraş, pe la 1290, şi s-a stabilit la Curtea de Argeș sau Câmpulung unde a întemeiat un voievodat.
„Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Ţara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrul Voievod, mare herţeg pre Almaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime noroade: rumâni, papistaşi, saşi, de tot feliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-au a face ţară noao.” (Letopiseţul Cantacuzinesc)
„Când au fost cursul anilor de la Adam 6798, Radul Vodă Negrul, care avea scaunul său la Făgăraș de la moşii şi strâmoşii rumânilor, carii venise de la Roma, în zilele lui Traian împăratul Romii s-au socotit ca să-şi mute scaunul dencoace, peste plai.” (Cronica Bălenilor)
Ce se poate vedea la Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă
• Biserica rupestră Cetăţuia. Nu se ştie când a fost construită, fiind amenajată într-o peşteră naturală formată iniţial din alte trei peşteri alăturate. Biserica rupestră este lungă de 12 metri, lată de 4 metri şi înaltă de peste 3 metri.
• Urmele de paşi în piatră. Vechimea estimată este de 100000 ani. După ultima glaciaţiune, persoane mixte, bărbaţi, femei şi copii lăsau aceste semne pentru posteritate.
• Peştera Moşului (Zamolxis). După tradiţiile populare româneşti peştera era locul de meditaţie al Marelui Preot al dacilor iar în creştinism, locul celui mai de seamă sihastru. În pereţii peşterii sunt încrustaţii reprezentând cruci, serafimi, o mână binecuvântând, un porumbel.
• Cavalerul Trac (Marele Zeu Gebeleizis). Sculptură în relief negativ, vechimea fiind de circa 3500 ani. Celebrul şi misteriosul "Cavaler Trac" avea un cult răspândit din Carpaţi până la Marea Mediterană.
• Crucea dorinţelor. A fost ridicată în anul 1947 pe locul numit Tronul lui Negru-Vodă.
• Peştera Sfântului sau Peştera Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou. Sfântul s-a nevoit în această peşteră în secolul al 17-lea, timp de 30 de ani. Şi-a cunoscut dinainte sfârşitul, scrijelind pe peretele peşterii anul morţii, 1638. Trupul său a fost găsit în anul 1944, întreg şi nealterat. Peştera este inaccesibilă, dar intrarea ei poate fi văzută de pe o stâncă din apropiere.
• Biserica cea nouă. În biserica nouă a Mănăstirii Cetăţuia, construită în anii recenţi în stil maramureşan, se află o raclă cu părticele din osemintele Cuviosului Ioanichie cel Nou, moaştele sale întregi fiind depuse la Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel. În zona Muscelului, se găsesc bisericile rupestre Corbii de Piatră, Nămăeşti şi Cetăţuia Negru Vodă.
Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă poate fi vizitată zilnic. Intrarea este liberă.
Localizare
Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă este situată în comuna Cetăţeni, judeţul Argeș. Localitatea Cetăţeni se află la 25 km de Câmpulung, 44 km de Târgovişte, 124 km de Bucureşti (via Târgovişte) şi 89 km de Braşov.
Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă este construita pe o stâncă înaltă, la altitudinea de 880 de metri, pe malul stâng al râului Dâmboviţa, între Valea lui Coman şi Valea Chiliilor. Urcatul potecii de la şoseaua principală până la mănăstire durează aproximativ o oră.
Adresa: Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, Cetăţeni, Judeţul Argeş, Cod 117240, tel: 0745093294, 0745537816, 0248544000
Imagini de la Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă
Treaptă de la intrarea în Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, judeţul Argeş.
Biserica rupestră a Mănăstirii Cetăţuia Negru-Vodă, judeţul Argeş.
Interiorul bisericii rupestre a Mănăstirii Cetăţuia Negru-Vodă, judeţul Argeş.
Crucea dorinţelor. A fost ridicată în anul 1947 pe locul numit Tronul lui Negru-Vodă.
Peştera Moşului. După tradiţie, peştera era locul de meditaţie al Marelui Preot al dacilor, iar în creştinism, locul celui mai de seamă sihastru.
Cavalerul Trac. Scultură în relief negativ cu o vechime de circa 3500 ani. Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, judeţul Argeş.
Intrarea în Peştera Sfântului sau Peştera Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou. Sfântul s-a nevoit în această peşteră în secolul al 17-lea, timp de 30 de ani. Peştera este inaccesibilă, dar intrarea ei poate fi văzută de pe stânca din apropiere. Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, judeţul Argeş.
Vedere spre nord de la Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, judeţul Argeş.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
