Ştiri şi informaţii din toată lumea
    Călătorii / Itinerarii spirituale

    Mănăstirea Corbii de Piatră, judeţul Argeş



    Mănăstirea Corbii de Piatră, judeţul Argeş. Biserica mănăstirii este săpată în stâncă (gresie).


    Mănăstirea Corbii de Piatră este un ansamblu (parţial) rupestru din secolul 14, reînființat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521).

    Biserica mănăstirii este săpată în stâncă. Lângă biserică, săpată tot în stâncă, se află trapeza sau sala de mese a mănăstirii, un spaţiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiţia afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru a face judecăţi publice. Biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m și lung de 14,5 m.

    La 23 iunie 1512, monahia Magdalina, mătuşa voievodului Neagoe Basarab, proprietară ereditară a moşiei de la Corbi, (re)înfiinţează Mănăstirea de la Corbii de Piatră. Aceasta legatura de rudenie face ca sa nu apară surprinzatoare închinarea mănăstirii, la cateva luni dupa redeschidere, domnitorului Neagoe.

    Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost săpată în stâncă, ci şi prin pictura care o împodobeşte, despre care specialiștii afirmă că este în cea mai pură tradiţie bizantină, datând din secolul al 14-lea sau chiar mai devreme. Mănăstirea era cunoscută în vechime şi sub numele de mănăstirea de la Meriş sau mănăstirea Meriş.

    Biserica se înrudește tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, arhitectura bisericuţei derivând tipologic din bisericile sală, cu două altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din secolul 10. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin, din anul 1761, cu capitel piramidal detaşabil.

    Biserica rupestră a mănăstirii poate fi vizitată zilnic. Intrarea este liberă.

    De reţinut:

    • Începuturile vieţii monahale la Corbii de Piatră sunt mai puţin cunoscute. Locul este recunoscut drept o veche vatră ascetică românească.

    • În anul 1658, diaconul Paul de Alep îl insoteste pe patriarhul Macarie al Antiohiei în Ţara Românească, vizitând şi biserica din piatră de la Corbi despre care spune ca este "o biserică mică dar foarte frumoasă în care se mai pot înca vedea pe pereţi urmele vechii zugrăveli şi care a fost redeschisa în urma viziunii pe care a avut-o un eremit sfânt".

    • Biserica are cea mai veche pictură din Ţara Românească, care datează din secolul 14, unele fragmente din fresca originală fiind păstrate până azi. Este înrudită arhitectural cu bisericile rupestre capadociene, dar altarul dublu la o singura navă este o caracteristică unică în România.

    • Faptul că biserica de la Corbii de Piatră are două altare, fapt unic în Romania, este probabil în legătură vechi zei autohtoni, carora le va fi fost închinat templul geto-dacic.

    • Tradiţia spune că în preajma bisericii rupestre era un aşa-zis jertfelnic dacic, situat la baza pantei, în apropierea porţii actuale de acces, unde se aduceau sacrificii zeului Zamolxis. Este vorba despre o stâncă de mari dimensiuni (circa 3,5 m lungime şi 1 m lăţime), la extremităţile căreia sunt săpate în stâncă două gropi; într-un colţ al stâncii a fost săpată o scară de acces, cu patru trepte, care astăzi sunt mult erodate.

    • De asemenea, în stânga râului Doamnei, pe Plaiul de Mijloc s-ar afla ruinele castelului lui Voicu Corvin, tatăl lui Iancu Corvin de Hunedoara, cel care a păstrat pentru totdeauna blazonul corbului, tranformându-l într-un semn al regilor. Localitatea este atestată ca fiind locul de baştină al Corvineştilor.

    • În 1861, scriitorul Alexandru Odobescu, cercetător pasionat şi avizat al antichităţilor zonale, scria că la începutul veacului al 17-lea aici era o bisericuţă săpată în stâncă, unde se zice că s-au adunat rămăşiţele oştirii lui Mihai Viteazul, după uciderea acestuia.

    • La aproximativ 280 m de biserică se află piatra şi stânca haiducului corbean Zdrelea.

    Localizare

    Mănăstirea Corbii de Piatră este situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi, județul Argeș. Localitatea Jgheaburi se află la 36 km de Câmpulung, 104 km de Târgovişte (via Câmpulung), 175 km de Bucureşti (via Piteşti) şi 122 km de Braşov (via Câmpulung).

    Mănăstirea Corbii de Piatră situată la 400 m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei.

    Imagini din biserica rupestră Corbii de Piatră



    Intrarea în biserica rupestră a Mănăstirii Corbii de Piatră.



    Interiorul bisericii rupestre a Mănăstirii Corbii de Piatră. Biserica are două altare, fapt unic în Romania.



    Interiorul bisericii rupestre a Mănăstirii Corbii de Piatră. Biserica are cea mai veche pictură din Ţara Românească, care datează din secolul 14, unele fragmente din fresca originală fiind păstrate până azi.



    Lângă biserică săpată în stâncă se află trapeza sau sala de mese a mănăstirii, un spaţiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiţia afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab pentru a face judecăţi publice.



    Vedere de pe stânca în care este săpată biserica rupestră a Mănăstirii Corbii de Piatră.

    CATALIN KISLINGER




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Minoritenkirche, sau Biserica Minoritilor din Viena este o biserica romano-catolica foarte veche in Innere Stadt (Orasul Vechi). Mai este cunoscuta si ca Chiesa dalla torre decapitata (Biserica cu turn decapitat). Minoritenkirche se afla in apropierea palatului Hofburg, in Minoritenplatz (Piata Minoritilor). Biserica a fost numita Santa Maria Maggiore dupa basilica papala Santa Maria Maggiore din Roma.
    Cunoscuta drept Salzburgen Dom, este una dintre atractiile turistice cele mai importante ale orasului Salzburg. Aici a fost botezat Mozart.
    Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă este un loc plin de istorie şi cu o bogată încărcătură religioasă. Schitul Cetăţuia Negru-Vodă, vechea denumire a mănăstirii, nu se ştie exact cînd a fost construit, dar tradiţia locală vorbeşte despre ctitorul Negru Vodă.
    Legenda spune că, după ce a propovăduit în Dobrogea, apostolul Andrei, pornind în călătorie în Dacia Superioară, a ajuns în locul unde se află astăzi biserica din piatră de la Nămăieşti, pe atunci o stâncă în care era un templu închinat zeului Zamolxes.
    Mănăstirea Rupestră Basarabov sau Mănăstirea Sfântul Dimitrie Basarabov este locul unde a trăit cel care va fi numit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor. Mănăstirea se află în Bulgaria, la aproximativ 87 km de Bucureşti şi la aproximativ 24 km de Giurgiu.
    Studenica este o mănăstire ortodoxă sârbă din secolul al 12-lea, monument de importanţă excepţională pentru Serbia şi parte a Patrimoniului Mondial, situată în Valea Regilor, numită aşa după numeroasele mănăstiri, sanctuare şi structuri sacre construite de regii medievali sârbi.