Caracatiţa are un cod genetic extrem de ciudat

Harta codului genetic al caracatiţei, realizată pentru prima dată de cercetători, a dezvăluit o creatură atât de ciudata că ar putea fi un "extraterestru".

Octopus vulgaris. Foto: albert kok/Wikipedia (CC BY SA 3.0)

Caracatiţa pare a fi cu totul diferită de toate celelalte animale, chiar faţă de alte moluşte, cu cele opt braţe prehensile, creierul său mare şi abilităţi de rezolvare inteligentă a problemelor.

Prima secvenţiere a genomului cefalopodelor prezintă un nivel de complexitate foarte mare, cu 33000 de gene identificate, mai multe decât la om. Oamenii de ştiinţă au descoperit trăsături genetice unice care sunt susceptibile de a fi jucat un rol cheie în evoluţia caracteristicilor sale, cum ar fi sistemul nervos complex şi camuflajul adaptiv.

Analiza a 12 ţesuturi diferite a relevat sute de gene specifice care nu au mai fost găsite la nici un alt animal, multe dintre ele foarte active în structuri, cum ar fi creierul sau pielea.

Cefalopodele, care includ caracatiţa, calmarul, sepia şi Nautilus, sunt o familie de moluşte prădătoare cu o istorie evolutivă care se întinde cu peste 500 milioane de ani în urmă, cu mult timp înainte ca plantele să colonizeze pământul. Ele au fost primele fiinţe inteligente de pe planetă.

Caracatiţele trăiesc în fiecare ocean, la aproape toate adâncimile şi posedă o serie de caracteristici care aduc aminte de literatura SF. Acestea includ tentacule prehensile, ochii foarte mobili, sensibili la lumina polarizată, sisteme de camuflaj sofisticate care modifică culoarea pielii şi modelele, propulsie cu jet, trei inimi şi capacitatea de a regenera membrele retezate.

Deşi genomul este puţin mai mic decât la om, este dotat cu mai multe gene.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Descoperirea de sânge şi colagen în oase de dinozaur ar putea rescrie teoria actuală

O descoperire uimitoare ar putea rescrie manualele, după ce paleontologii au găsit accidental sânge şi ţesuturi moi conservate în fosile de dinozaur. Dacă se dovedeşte a fi adevărat, ştiinţa aşteaptă răspunsul la vechi întrebări, inclusiv dacă putem învia dinozaurii.

Păianjenii ţes pânze atât pentru a prinde prada, cât şi pentru curtarea partenerelor

Cercetătorii de la Universitatea Oxford, din Marea Britanie şi de la Universitatea Carlos III din Madrid, Spania, au constatat că pânzele construite de păienjeni transmit informaţii pe diferite frecvenţe.

Există o corelaţie între durata căscatului şi numărul de neuroni ai unei persoane

Un studiu realizat de psihologii de la Universitatea de Stat din New York stabileşte o corelaţie între durata căscatului şi numărul de neuroni.

Un continent pierdut a fost găsit ascuns sub Mauritius

Oamenii de ştiinţă au confirmat existenţa unui "continent pierdut" sub insula Mauritius din Oceanul Indian, un rest din destrămarea supercontinentului Gondwana, proces care a început în urmă cu aproximativ 200 milioane de ani.

Şi totuşi, coţofenele nu fură obiecte strălucitoare

Contrar părerilor de până acum se pare că, coţofenele nu sunt atrase de obiectele strălucitoare şi nu fură în mod obişnuit lucruri mici, cum ar fi bijuterii, susţine un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie.

Intoxicarea cu aluminiu stă la baza declinului albinelor

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Keele University şi University of Sussex din Marea Britanie, sugerează că scăderea numărului de albine se datorează demenţei cauzate de contaminarea cu aluminiu, un element chimic implicat în maladia Alzheimer la oameni.