| Mapamond |
Operaţii pe creier acum 2300 de ani în Siberia
Neurochirurgi, antropologi şi arheologi lucrează pentru a recrea tehnicile chirurgicale ale anticilor, după ce au constatat că o operaţie pe creier, veche de 2300 ani efectuată în Siberia, a avut succes.
Trepanaţie pe un craniu din Azerbaijan, 5000 î.Hr. Foto: Stanislav Kozlovskiy/Wikipedia (CC BY-SA 3.0)
Aceasta urmează descoperirii a două cranii vechi care au prezentat dovezi clare de recuperare după trepanaţii făcute în urmă cu 2300 pană la 2500 de ani de populaţiile scite din Munţii Altai.
Primul craniu aparţinea unui bărbat în vârstă de 40 - 45 de ani, care a suferit un traumatism evident. Oamenii de ştiinţă presupun că a fost lovit, suferind leziuni la oasele temporale şi parietale stânga. Ca urmare, el a dezvoltat un hematom, care i-a produs dureri de cap, greaţă, vărsături, tulburări de conştiinţă şi probleme de circulaţie la piciorul şi mâna dreaptă.
Medicii din vremea sa au decis să facă o trepanaţie pentru a elimina hematomul. Oasele craniului au crescut mai târziu, ceea ce sugerează că omul a supravieţuit operaţiei şi a trăit ani de zile după aceea.
Al doilea craniu masculin nu a avut nici o urmă vizibilă de traumă, dar în schimb, este suspectat că a avut o deformare congenitală a craniului, pe care chirurgul a dorit să o amelioreze.
În ambele cazuri, a fost făcută în craniu o gaură relativ mică, într-un loc în care siguranţa a fost maximă, evitând deteriorarea îmbinărilor şi a dura mater.
În primul caz, chirurgul scit a făcut o gaură cu un diametru ceva mai mare de un centimetru, în spatele suturii craniene, la o distanţă corespunzătoare de la marginea sinusului sagital.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că trepanaţia, realizată de chirurgul din populaţia scitica Pazyryk în Siberia, este în strictă conformitate cu recomandările din Hipocrate Corpus, care a fost scris la 5000 km distanţă, în aproximativ aceeaşi perioadă, în Grecia antică.
Este încă neclar dacă aceste competenţe medicale sunt rezultatul unei legături între nomazi antici din Siberia cu centrele medicale ale lumii antice, sau medici Pazyryk au ajuns separat la aceleaşi concluzii ca şi medicii proeminenţi antici din Grecia şi din Orientul Mijlociu.
Cultura Pazyryk nu a lăsat izvoare scrise şi de aceea este greu de înţeles motivele pentru care se făceau astfel de intervenţii chirurgicale complicate, precum şi metodele utilizate de medici.
Dar nu toate intervenţiile au fost cu succes. Craniul unei femei de 30 ani arată rezultate total deosebite. Simptomele ei au indicat leziuni în concordanţă cu o cădere de la înălţime. Rămăşiţele craniului indică faptul că a murit în timpul intervenţiei chirurgicale sau imediat după aceea. Alegerea locului în care gaura a fost făcută în craniu a fost greşită, chiar deasupra celui mai mare colector venos al creierului, cu riscul de hemoragie fatală. Tehnica chirurgului în acest caz a fost, de asemenea, brutală. Probabil că şi în acele vremuri vechi, factorul uman, alegerea doctorului, a fost crucială.
În mijlocul secolului al 19-lea, supravieţuirea pacienţilor după trepanaţie, în cele mai bune spitale din Europa, rareori depăşea 10%, fapt asociat cu un risc extrem de ridicat de complicaţii infecţioase, iar această operaţie a fost făcută doar atunci când pacienţii au avut leziuni cerebrale traumatice grave.
Chiar şi astăzi, cu tehnici neurochirurgicale avansate, implementarea cu succes a trepanaţiei necesită cunoştinţe serioase, iar procedura în sine nu este absolut inofensivă.
GH. MĂNOIU | 21 SEPTEMBRIE 2014
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
