Știință

    Animalele cer de mâncare pentru a manipula oamenii

    Când un urs leneş, într-o grădină zoologică, se uită în ochii tăi ca şi cum ar spune: "Hai, te rog, dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame ..." ar putea face acest lucru numai pentru a-şi da importanţă şi a te manipula.



    Melursus ursinus.


    Cercetătorii au suspectat de ceva timp acest comportament, dar după supravegherea îndeaproape, timp de un an, a unei perechi de urşi leneşi, s-au convins că animalele sunt departe de a fi înfometate, atunci când cer turiştilor mâncare. Este doar o modalitate care le ajută să manipuleze comportamentul oamenilor.

    O astfel de manipulare le creează un sentiment de control asupra mediului şi le îmbunătăţeşte starea de spirit în mod semnificativ.

    Urşii leneşi, nativi în India, Nepal, Pakistan şi Bangladesh, sunt prădători, dar preferă o dietă de insecte şi plante, consumând mai ales termite, colonii de albine şi fructe. În afară de manipularea oamenilor, pot urca cu uşurinţă în copaci şi sunt înotători buni, deşi de multe ori înoată doar pentru propria lor plăcere.

    10 NOIEMBRIE 2015



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Girafele au fost considerate multă vreme o singură specie împărţită în mai multe sub-specii, dar un recent studiu al ADN-ului lor sugerează că patru grupuri de girafe nu au făcut schimb de material genetic pentru milioane de ani şi au evoluat în specii distincte.
    Cercetătorii de la Universitatea din Siena, Italia, au descoperit la limita de est a vastului platou antarctic, numeroase fragmente de trunchiuri fosile pietrificate, multe dintre ele carbonizate.
    Cercetătorii de la Swinburne University of Technology din Australia au descoperit că siliciul negru are proprietatea de a omorî bacteriile, ceea ce deschide calea dezvoltării unei noi generaţii de nanomateriale antibacteriene.
    Oamenii de ştiinţă au descoperit o specie de furnici care îşi salvează soldaţii răniţi şi îi aduc acasă să se recupereze.
    Mamiferul, descoperit la marginea deşertului namibian, la baza podişului Etendeka, are coada lungă, corpul cu blană ruginie şi urechi rotunde, un nas ca trompa unui elefant şi e de mărimea unui şoarece, lung de numai 9 cm.
    Oamenii de ştiinţă de la University of New Mexico au comparat ratele de creştere a sute de specii actuale şi dispărute, folosind inele de creştere şi dimensiunea oaselor pentru a calcula ratele de creştere la dinozauri. Ei au legat rata de creştere cu rata metabolică, măsură a consumului de energie, care împarte animalele în cele două clase, cu sânge cald şi cu sange rece.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact