Siliciul negru are proprietăţi antibacteriene

Cercetătorii de la Swinburne University of Technology din Australia au descoperit că siliciul negru are proprietatea de a omorî bacteriile, ceea ce deschide calea dezvoltării unei noi generaţii de nanomateriale antibacteriene.

Suprafată siliciu negru văzută la microscop electronic. Foto: Wikimedia Commons.

Siliciul negru a fost descoperit în anii '80 ca nanomaterial semiconductor şi este un siliciu care a fost gravat pentru a avea pe suprafaţă nanosăgeţi lungi şi înguste. Astfel de suprafeţe cu caracteristici similare sunt comune în lumea naturală.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că aripa unui tip de greier poate rupe în bucăţi o anumită bacterie sub formă de bară, printr-un proces care este generat de structura sa fizică. Pornind de aici, ei au investigat alte insecte care pot să aibe o arhitectură similară a suprafeţei, astfel încât să omoare mai multe bacterii, de interes mare fiind Staphylococcus aureus.

Căutările i-au dus la aripile unei libelule, Diplacodes bipunctata, ale căror ţepi, asemănătoare cu o nanostructură, omoară atât bacteriile sferice cât şi pe cele sub formă de bară.

Cercetătorii au imitat structura suprafeţei aripilor libelulei pe suprafaţa de siliciu, apoi au comparat cele două suprafeţe şi capacitatea lor de a omorî bacterii.

Această structură generează un efect mecanic de distrugere a bacteriilor, care nu are legatură cu compoziţia chimică a suprafeţei.

Ambele suprafeţe s-au dovedit foarte eficiente împotriva unei game de bacterii precum şi împotriva endosporilor. Rata medie este de mai mult de 450000 de celule omorâte pe minut de expunere, pentru fiecare centimetru pătrat de suprafaţă.

O descoperire ce dă speranţe pentru dezvoltarea unei noi generaţii de nanomateriale antibacteriene ce ar putea fi aplicate pe suprafeţele de implant, făcându-le mai sigure.

GH. MANOIU | 30 NOIEMBRIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Creierul se adaptează la minciuni

Un studiu realizat de neurologi de la University College din Londra, Marea Britanie, a confirmat că, cu cât minţi mai mult, cu atât e mai greu să te opreşti.

S-a finalizat secventierea genomului lotusului sacru

O echipa de 70 de oameni de stiinta din SUA, China, Australia si Japonia au finalizat secventierea genomului lotusului sacru, care se crede ca are un sistem genetic puternic, ce repara defectele genetice si ar putea detine numeroase secrete despre longevitate.

Manipularea ceasului intern al vegetalelor poate avea beneficii pentru sanatate

Legumele si fructele nu mor dupa ce sunt recoltate. Ele raspund la stimulii din mediu timp de cateva zile, si pot fi facute sa produca mai multi antioxidanti la un anumit moment, utilizand lumina.

O substanţă din plante creşte conexiunile cerebrale

Apigenina, o substanţă găsită în patrunjel, cimbru, muşeţel şi ardei roşu, îmbunătăţeşte formarea neuronilor şi întăreşte conexiunile dintre celulele creierului, un posibil tratament pentru boli cum ar fi schizofrenia, depresia, Alzheimer şi Parkinson.

Un hormon protejează creierul copiilor născuţi prematur

O echipă de la Spitalul Universitar din Geneva a descoperit că hormonul Eritropoietina (EPO) ar putea preveni leziunile cerebrale la copiii foarte prematuri. Studiul s-a făcut pe aproape 500 de copii născuţi între 26 şi 31 săptămâni în Elveția.

Un hormon controlează pofta de zahăr şi alcool

Oamenii de ştiinţă americani au descoperit un hormon sintetizat de ficat, care ar putea reduce pofta de zahăr şi alcool şi i-ar ajuta pe cei care suferă de diabet sau obezitate.