Spațiu

    Curiosity văzut de pe orbita marţiană

    Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei.



    Curiosity pe suprafaţa marţiană. Foto: NASA/JPL-Caltech/Univ. of Arizona.


    Roverul este aproape de cea mai mare movilă, de 5 metri, în partea din stânga jos a imaginii. Acesta apare în culoarea albastru intens, luminos.

    Curiosity a intrat în zona inclusă în imaginea de mai sus pe 12 martie, de-a lungul urmelor vizibile în apropiere de colţul din stânga sus. Distanţa dintre urmele roţilor paralele este de aproximativ 2,7 metri. Zona inclusă în imagine este de aproximativ 365 metri lăţime.

    Imaginea este prezentată în culori exagerate pentru a face mai vizibile materialele de pe suprafaţa marţiană, acest lucru făcând ca roverul să apară mai albastru decât arată de fapt.

    21 APRILIE 2014



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetătorii elveţieni şi belgieni, au realizat primul detector de mişcare pentru găsirea formelor de viaţă microscopice pe planete îndepărtate.
    Undele seismice au ajutat oamenii de ştiinţă să descifreze cel mai adânc mister: miezul interior al planetei. O echipa de cercetători de la Universitatea din Illinois şi Universitatea Nanjing din China au descoperit că miezul interior al Pământului are la rândul lui un miez interior, cu proprietăţi surprinzătoare.
    Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.
    Telescopul spaţial Spitzer al agenţiei americane NASA a dezvăluit primul sistem cunoscut de şapte planete de dimensiuni apropiate cu Pământul, în jurul unei singure stele.
    NASA a confirmat că un ocean se află sub crusta de gheaţă care acoperă suprafaţa lui Ganymede, cel mai mare dintre sateliţii planetei Jupiter, iar acest ocean ar putea fi capabil să susţină viaţa.
    Kepler-78b este o lume de lavă aprinsă care înconjoară steaua sa la fiecare opt ore şi jumătate, la o distanţă mai mică de 1,6 milioane km, una dintre cele mai înguste orbite cunoscute, iar teoriile actuale spun că ea nu se putea forma acolo şi nici nu putea ajunge acolo.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact