Spațiu

    O planetă care nu ar trebui să existe


    Kepler-78b este o lume de lavă aprinsă care înconjoară steaua sa la fiecare opt ore şi jumătate, la o distanţă mai mică de 1,6 milioane km, una dintre cele mai înguste orbite cunoscute, iar teoriile actuale ne spun că ea nu se putea forma acolo şi nici nu putea ajunge acolo.



    Kepler-78b - imagine artistică. Credit: David A. Aguilar (CfA)


    Astronomii de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics consideră planeta un mister total. Ei nu ştiu cum s-a format sau cum a ajuns acolo, dar ştiu că nu va dura o veşnicie. Ea va cădea în steaua ei în cam trei miliarde de ani.

    Kepler-78b este o planetă cu doar 20 la sută mai mare ca Pământul, cântăreşte de aproape două ori mai mult, are o densitate asemănătoare şi o compoziţie din fier şi piatră. Din cauza apropierii de steaua sa, planeta are însă la suprafaţă o temperatură de peste 2000 de grade.

    Această orbită strânsă ar fi fost în interiorul stelei atunci când sistemul s-a format, fiindcă steaua tânără avea diametrul mai mare decât acum.

    Dar o planetă nu se poate forma în interiorul unei stele. Şi nici nu ar fi migrat din afară spre interiorul sistemului, fiindcă atunci ar fi parcurs tot drumul până la stea şi ar fi căzut în ea. Cel puţin aşa spun teoriile actuale.

    Planeta enigmă care orbitează o stea de tip G, asemănătoare Soarelui, la 400 ani-lumină de Pământ în constelaţia Cygnus, este o lume condamnată. Forţele gravitaţionale o atrag mai aproape de stea şi în cele din urmă, gravitaţia stelei o va rupe în bucăţi.

    GH. MANOIU | 1 NOIEMBRIE 2013




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    NASA a confirmat că un ocean se află sub crusta de gheaţă care acoperă suprafaţa lui Ganymede, cel mai mare dintre sateliţii planetei Jupiter, iar acest ocean ar putea fi capabil să susţină viaţa.
    Telescopul spaţial Spitzer al agenţiei americane NASA a dezvăluit primul sistem cunoscut de şapte planete de dimensiuni apropiate cu Pământul, în jurul unei singure stele.
    Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei.
    Cercetătorii elveţieni şi belgieni, au realizat primul detector de mişcare pentru găsirea formelor de viaţă microscopice pe planete îndepărtate.
    Undele seismice au ajutat oamenii de ştiinţă să descifreze cel mai adânc mister: miezul interior al planetei. O echipa de cercetători de la Universitatea din Illinois şi Universitatea Nanjing din China au descoperit că miezul interior al Pământului are la rândul lui un miez interior, cu proprietăţi surprinzătoare.
    Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact