Știință

    O nouă specie de şobolan gigant descoperită în Insulele Solomon

    O nouă specie de şobolan gigant a fost descoperită în Insulele Solomon. Aceasta trăieşte în copaci, are o lungime de aproximativ 45 centimetri și are dinţi atât de ascuţiţi că pot străpunge o nucă de cocos.



    Arhipelagul Insulelor Solomon. Foto: U.S. Central Intelligence Agency


    Numită Uromys vika, această specie de şobolani giganţi a a fost descoperită pe insula Vangunu din Insulele Solomon, după ani de căutări bazate pe povestiri locale.

    Are blana portocalie, coada acoperită cu fulgi, cântăreşte mai mult de un kilogram şi are fălcile mari. Este prima specie de rozătoare care a fost descoperită în Insulele Solomon în aproape un secol.

    Insulele Solomon din Pacificul de Sud sunt recunoscute ca având specii unice, care evoluează în mod izolat de restul planetei, cum ar fi liliacul Guadalcanal.

    Cercetătorii îşi îndreaptă cătările acum către o altă insulă, pentru o creatură pe care locuitorii din zonă o numesc Kwete, sau şobolanul monstru de Malaita.

    29 SEPTEMBRIE 2017



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Prima zi a celei de-a doua ediţii a Festivalului Ştiinţelor Bucureşti 2014 va fi marcată la Muzeul Naţional de Instorie naturală "Grigore Antipa" cu o conferinţă despre entomologie ca metodă veridică în cadrul expertizelor criminalistice. Intrarea este gratuită.
    Noile cercetări făcute la Universitatea din Aarhus sugerează că "epoca vikingilor" a început cu aproximativ 70 de ani înainte de primul raid din Anglia şi într-un mod mai puţin violent.
    Civilizatia minoica este considerata prima civilizatie avansata din Europa. Ea s-a dezvoltat in insula Creta in Epoca Bronzului, acum peste 5000 de ani, dar pana acum nu se stia originea ei. Prin studii ADN s-a stabilit ca populatia minoica se inrudeste cu locuitorii de azi din Creta si cu cei din Europa.
    Secvenţierea genomului rămăşiţelor unui băiat în vârstă de un an, făcută de o echipă condusă de Texas A&M University, dovedeşte că primii colonişti umani în America de Nord au fost din Asia şi nu din Europa, iar aceşti oameni au fost strămoşii nativilor americani moderni.
    Cea mai cuprinzătoare evaluare a oaselor şi uneltelor rămase de la neanderthalieni arată că aceştia şi oamenii moderni au trăit unii lângă alţii mai bine de 5000 de ani.
    Craniul Copilului Taung a fost supus unor investigaţii tomografice computerizate de înaltă rezoluţie la Wits University şi rezultatele pun la îndoială teoria care spune că Australopithecus africanus arată aceleaşi adaptări craniene găsite la copii mici şi la sugarii moderni, adică nu prezintă dezvoltarea creierului în regiunea prefrontală similară cu a omului modern.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact