Datele furnizate de sonda Cassini pot explica misterul atmosferic al lui Saturn

Straturile superioare din atmosfera gigantilor gazoşi - Saturn, Jupiter, Uranus şi Neptun - sunt calde, la fel ca și cele ale Pământului. Dar spre deosebire de Pământ, Soarele este prea departe de aceste planete exterioare pentru a explica temperaturile ridicate. Sursa lor de căldură a fost unul dintre marile mistere ale ştiinţei planetare.

Această imagine compozită în culori false prezintă aurore (verde) deasupra polului sud al lui Saturn. Foto: NASA/JPL/ASI/University of Arizona/University of Leicester

O nouă analiză a datelor primite de la sonda Cassini a NASA găseşte o explicaţie viabilă pentru ceea ce păstrează straturile superioare ale lui Saturn şi, eventual, pentru ceilalţi giganţi de gaz, atât de fierbinţi: aurorele de la polul nord şi sud al planetei.

Curenţii electrici, generați prin interacţiuni între vânturile solare şi particulele încărcate din lunile lui Saturn, dau naştere la aurore şi încălzesc atmosfera superioară.

Ca şi în cazul luminilor nordice ale Pământului, studiul aurorei indică oamenilor de ştiinţă ce se întâmplă în atmosfera planetei.

Construind o imagine a modului în care căldura circulă în atmosferă, oamenii de ştiinţă pot să înțeleagă mai bine modul în care curenţii electrici ai aurorelor polare încălzesc straturile superioare ale atmosferei lui Saturn şi conduc vânturile.

Sistemul eolian global poate distribui această energie, care este iniţial depusă lângă poli, către regiunile ecuatoriale, încălzindu-le până la dublul temperaturilor aşteptate a proveni de la încălzirea solară.

Cassini a fost o sonda spaţială care a observat Saturn timp de mai bine de 13 ani înainte de a-şi epuiza combustibilul.

A intrat în atmosfera planetei în septembrie 2017, în parte pentru a proteja luna Enceladus, pe care Cassini a descoperit că poate avea condiţii potrivite vieţii.

Dar înainte de prabuşirea sa, Cassini a efectuat 22 de orbite ultra-apropiate ale lui Saturn, un turneu numit Grand Finale.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Orbitele misterioase exterioare din sistemul solar nu sunt cauzate de "Planeta 9"

Orbitele stranii ale celor mai îndepărtate obiecte ale sistemului nostru solar, care par să fie modelate de o planetă nouă, necunoscută, pot fi explicate prin forţa gravitaţională combinată a obiectelor mici care orbitează în jurul Soarelui, dincolo de Neptun.

Pluto are un ocean noroios sub suprafaţa îngheţată

Pluto ar putea găzdui un ocean de apă noroioasă sub cea mai proeminentă formaţiune de suprafaţă a sa, cunoscută sub numele de "inima".

Stea uriaşă cu un comportament neobişnuit

Astronomii, folosind Telescopul Spațial Hubble, au descoperit indicii surprinzătoare despre o stea masivă care îmbătrâneşte rapid şi al cărei comportament nu a mai fost văzut înainte în galaxia noastră, Calea Lactee.

Luna se va ciocni cu Pământul

Luna este pe cale să se ciocnească cu Pământul într-o catastrofală coliziune, dar acest apocaliptic eveniment s-ar putea întâmpla peste 65 miliarde de ani.

Cat de adâncă este marea de pe Titan?

Ligeia Mare este o mare gigantică, a doua după Kraken Mare, situată pe Titan, una dintre cele mai mari luni ale lui Saturn. Despre ea se ştiu puţine lucruri, dar de curând adâncimea exactă a fost stabilită la maxim 160 metri.

Grupare de planete pe cer, la apus

Pe 26 mai, la apus, Venus, Jupiter si Mercur vor forma un triunghi luminos larg de doar trei grade. Cel mai bun moment pentru observare este la 30-60 minute dupa apusul soarelui. Cele trei planete vor fi la orizont in directia vest si vor fi situate destul de aproape pentru a putea fi cuprinse in campul unui binoclu.