Orbitele misterioase exterioare din sistemul solar nu sunt cauzate de "Planeta 9"

Orbitele stranii ale celor mai îndepărtate obiecte ale sistemului nostru solar, care par să fie modelate de o planetă nouă, necunoscută, pot fi explicate prin forţa gravitaţională combinată a obiectelor mici care orbitează în jurul Soarelui, dincolo de Neptun.

Cele mai mari obiecte cunoscute aflate dincolo de Neptun (TNOs).

Explicaţia alternativă la aşa-numita ipoteză „Planeta Nouă“, prezentată de cercetătorii de la Universitatea din Cambridge şi Universitatea Americană din Beirut, propune un disc format din corpuri mici de gheaţă, cu o masă combinată mai mare de zece ori decât a Pământului.

Atunci când sunt combinate cu un model simplificat al sistemului solar, forţele gravitaţionale ale discului pot explica arhitectura orbitală neobişnuită a unor obiecte din exterior.

Dincolo de orbita lui Neptun se află Centura Kuiper, care este alcătuită din corpuri mici, rămase de la formarea sistemului solar. Neptun şi alte planete gigantice influenţează gravitaţional obiectele din Centura Kuiper şi de dincolo de ea, numite obiecte trans-Neptuniene (TNOs), care înconjoară Soarele pe căi circulare din aproape toate direcţiile.

Totuşi, astronomii au descoperit în jur de 30 de TNO-uri pe orbite eliptice. Acest tip de grupare nu poate fi explicată prin cele opt planete ce formează arhitectura sistemului solar şi a condus pe unii astronomi la concluzia că orbitele ar putea fi influenţate de existenţa unei planete încă necunoscute.

Ipoteza "Planeta Nouă" sugerează că, pentru a ţine cont de orbitele neobişnuite ale acestor TNO-uri, ar exista o altă planetă, despre care se crede că este mai masivă decât Pământul.

Cercetătorii au modelat dinamica spaţială completă a TNO-urilor cu acţiunea combinată a planetelor gigantice exterioare şi un disc masiv, extins, dincolo de Neptun.

Calculele au arătat că un astfel de model poate explica orbitele complexe spaţiale grupate ale unor TNO-uri. Modelul a prezentat o masă combinată a centurii Kuiper de până la de zece ori mai mare decât masa Pământului. (University of Cambridge)

27 IANUARIE 2019

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Pluto are un ocean noroios sub suprafaţa îngheţată

Pluto ar putea găzdui un ocean de apă noroioasă sub cea mai proeminentă formaţiune de suprafaţă a sa, cunoscută sub numele de "inima".

Grupare de planete pe cer, la apus

Pe 26 mai, la apus, Venus, Jupiter si Mercur vor forma un triunghi luminos larg de doar trei grade. Cel mai bun moment pentru observare este la 30-60 minute dupa apusul soarelui. Cele trei planete vor fi la orizont in directia vest si vor fi situate destul de aproape pentru a putea fi cuprinse in campul unui binoclu.

O planetă care nu ar trebui să existe

Kepler-78b este o lume de lavă aprinsă care înconjoară steaua sa la fiecare opt ore şi jumătate, la o distanţă mai mică de 1,6 milioane km, una dintre cele mai înguste orbite cunoscute, iar teoriile actuale spun că ea nu se putea forma acolo şi nici nu putea ajunge acolo.

Un ocean îngropat pe luna lui Jupiter, Ganymede

NASA a confirmat că un ocean se află sub crusta de gheaţă care acoperă suprafaţa lui Ganymede, cel mai mare dintre sateliţii planetei Jupiter, iar acest ocean ar putea fi capabil să susţină viaţa.

A fost descoperit un nou sistem planetar

Telescopul spaţial Spitzer al agenţiei americane NASA a dezvăluit primul sistem cunoscut de şapte planete de dimensiuni apropiate cu Pământul, în jurul unei singure stele.

Curiosity văzut de pe orbita marţiană

Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei.