Spațiu

    Ganymede, un sandwich de oceane şi gheaţă


    Cea mai mare lună din sistemul nostru solar, Ganymede, satelit al lui Jupiter, ar putea fi făcută din straturi suprapuse de gheaţă şi oceane, un fel de sandwich, conform cu ultimele cercetări ale NASA.



    Ganymede şi oceanele sale. Foto: NASA/JPL-Caltech


    Cercetătorii de la NASA au crezut în 1970, pe baza modelelor, în existenţa unui ocean. Apoi, în 1990, misiunea Galileo a zburat spre Ganymede şi a confirmat existenţa oceanului, stabilind şi că apa este sărată, probabil cu un conţinut mare de sulfat de magneziu.

    Existenţa acestor săruri ar putea fi la baza stratificării de gheaţă şi apă şi ar ajuta la dezvoltarea unor posibile forme de viaţă.

    Ganymede este una dintre cele cinci luni din sistemul nostru solar care ar avea oceane vaste sub cruste de gheaţă. Ceilalţi sateliţi sunt Europa şi Callisto ai lui Jupiter şi Titan şi Enceladus ai lui Saturn.

    GH. MĂNOIU | 5 MAI 2014




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetători de la University of Texas, Austin’s Institute for Geophysics, Georgia Institute of Technology, şi Max Planck Institute for Solar System Research, au ajuns la concluzia că oceanul subteran de pe luna lui Jupiter, Europa, ar putea avea curenţi adânci şi modele de circulaţie cu transferuri de căldură şi energie capabile să susţină viaţa biologică. O nouă speranţă pentru cei care caută viaţa extraterestră.
    Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei.
    Cercetătorii elveţieni şi belgieni, au realizat primul detector de mişcare pentru găsirea formelor de viaţă microscopice pe planete îndepărtate.
    Undele seismice au ajutat oamenii de ştiinţă să descifreze cel mai adânc mister: miezul interior al planetei. O echipa de cercetători de la Universitatea din Illinois şi Universitatea Nanjing din China au descoperit că miezul interior al Pământului are la rândul lui un miez interior, cu proprietăţi surprinzătoare.
    Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.
    Un sicriu extraterestru ar putea fi adăugat pe lunga listă de obiecte curioase "găsite" pe suprafaţa Planetei Roşii. Această ciudăţenie a fost semnalată la o privire mai atentă asupra imaginilor luate de roverul Curiosity.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact