O nouă speranţă pentru viaţa extraterestră

Cercetători de la University of Texas, Austin’s Institute for Geophysics, Georgia Institute of Technology, şi Max Planck Institute for Solar System Research, au ajuns la concluzia că oceanul subteran de pe luna lui Jupiter, Europa, ar putea avea curenţi adânci şi modele de circulaţie cu transferuri de căldură şi energie capabile să susţină viaţa biologică. O nouă speranţă pentru cei care caută viaţa extraterestră.

Teren haotic în regiunea Conamara pe luna lui Jupiter, Europa. Foto: NASA

Oamenii de ştiinţă cred că luna lui Jupiter, Europa este unul dintre corpurile planetare ale sistemului nostru solar care pare să aibe condiţii ce ar putea să susţină viaţa, idee întărită de sonda Galileo care a detectat semne ale unui ocean sărat global sub stratul de gheaţă ce acoperă întreaga suprafaţă a satelitului jupiterian.

Fără măsurători directe ale oceanului, oamenii de ştiinţă trebuie să se bazeze pe date magnetometrice şi observaţii de suprafaţă ale gheţii. De aici s-a şi pornit, Europa arătând în imagini suprafeţe de gheaţă deformată, cunoscute ca teren haotic, concentrate în regiunea ecuatorială şi care ar putea proveni de la convecţia în calota de gheaţă, accelerată de căldura din ocean. Transferul de căldură si probabil formaţiuni de gheaţă marină care se ridică prin scoarţa de gheaţă au format acest peisaj.

Modelul informatic folosit de cercetători a arătat că o creştere a curenţilor calzi oceanici aproape de ecuator şi scăderea curenţilor în apropierea polilor ar duce la amplasarea terenurilor haos caracteristică lunii lui Jupiter.

Un proces similar a fost observat pe Pământ, în unele zone din Antarctica, unde curenţii de apă caldă interacţionează cu gheaţa.

Acesta înseamnă că oceanul de acolo este activ, că există interacţiune între ocean şi stratul de gheaţă, şi există posibilitatea de a adăposti viaţa.

Este aşteptată cu nerăbdare misiunea spaţială JUICE a Agenţiei Spaţiale Europene care va cerceta lunile lui Jupiter şi va aduce informaţii noi. Ea va fi lansată în 2022 cu o rachetă Ariane 5 şi va ajunge la Jupiter în 2030, unde va petrece trei ani făcând observaţii detaliate pe Io, Europa, Ganymede şi Callisto.

GH. MANOIU | 5 DECEMBRIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Curiosity văzut de pe orbita marţiană

Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei.

Detector de mişcare pe alte planete

Cercetătorii elveţieni şi belgieni, au realizat primul detector de mişcare pentru găsirea formelor de viaţă microscopice pe planete îndepărtate.

Geologii au descifrat misterul interiorului planetei

Undele seismice au ajutat oamenii de ştiinţă să descifreze cel mai adânc mister: miezul interior al planetei. O echipa de cercetători de la Universitatea din Illinois şi Universitatea Nanjing din China au descoperit că miezul interior al Pământului are la rândul lui un miez interior, cu proprietăţi surprinzătoare.

Un nou dinozaur descoperit în Alaska ar putea revoluţiona istoria planetei

Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.

Ganymede, un sandwich de oceane şi gheaţă

Cea mai mare lună din sistemul nostru solar, Ganymede, satelit al lui Jupiter, ar putea fi făcută din straturi suprapuse de gheaţă şi oceane, într-un fel de sandwich, conform cu ultimele cercetări ale NASA.

Un sicriu pe Marte?

Un sicriu extraterestru ar putea fi adăugat pe lunga listă de obiecte curioase "găsite" pe suprafaţa Planetei Roşii. Această ciudăţenie a fost semnalată la o privire mai atentă asupra imaginilor luate de roverul Curiosity.