Ediţia în limba română
    News / Sănătate

    Grăsimea albă se poate transforma în grăsime brună

    Cercetătorii de la Universitatea Texas Medical Branch din Galveston au descoperit, pentru prima dată la om, cum grăsimea albă ce stochează energie poate fi transformată în grăsime maro care consumă caloriile în exces.


    Studii anterioare au arătat că oamenii au grăsime maro, deşi în cantităţi mici şi că această grăsime brună poate creşte rata metabolismului, scăzând şi nivelul de glucoză din sânge. Acum, cercetătorii au descoperit că grăsimea albă la om se poate transforma într-o formă asemănătoare grăsimii brune. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de un stres sever cu eliberare prelungită de adrenalină.

    Arsurile reprezintă un model unic de stres sever şi prelungit în care eliberarea de adrenalină este masivă timp de câteva săptămâni după accidentare. Cercetătorii au folosit acest "model de stres" pentru a studia ipoteza conform căreia grăsimea albă se poate transforma în grăsime maro. Ei au studiat 72 de pacienţi care au suferit arsuri grave pe aproximativ 50 la sută din trupurile lor.

    Celulele adipoase maro sunt diferite de cele albe în ceea ce priveşte genele, structura şi funcţia. Celulele de grăsime maro sunt mai mici decât celulele de grăsime de culoare albă şi au un număr mai mare de mitocondrii. Adrenalina face ca mitocondriile să ardă calorii, fără a produce nici o energie chimică, doar căldură.

    Cercetătorii au descoperit la pacienţii cu arsuri că a existat o schimbare treptată în caracteristicile moleculare şi funcţionale ale grăsimii albe spre un fenotip de grăsime mai mult maro.

    Următorul pas este de a identifica mecanismele care stau la baza acestui efect şi de a dezvolta apoi medicamente care imită efectul de arsură.

    9 AUGUST 2015



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Ţelina, anghinarea şi unele ierburi, in special oregano mexican, conţin apigenină şi luteolină, flavonoide ce distrug celulele canceroase pancreatice umane pe culturi de laborator, prin inhibarea unei enzime importante.
    Oamenii de stiinta de la CSIRO Australia fac cercetari pentru a dezvolta un test de screening pentru depistarea precoce a bolii Alzheimer. Ei au identificat in sange markeri biologici care sunt asociati cu acumularea de proteine toxice in creier, ce incepe cu ani buni inainte de primele simptome ale bolii, si inainte de a se produce daune ireversibile. Depistarea precoce este esentiala pentru a incepe un tratament inainte de a fi prea tarziu.
    Teste efectuate în Statele Unite, la Weil Cornell Medical College din New York, pe şapte branduri populare de suplimente cu merişoare, au arătat că majoritatea conţin prea puţin din ingredientul cheie care luptă împotriva bacteriilor şi nu au de fapt nici un efect.
    O echipă britanică de cercetători de la Universitatea Bradford a dezvoltat ceea ce ar putea fi un simplu test de sânge care ar putea detecta toate cazurile de cancer. Tehnica presupune supunerea celulelor albe din sânge la lumină ultravioletă, lumină care dăunează ADN-ului celulelor.
    O echipă de cercetători de la Universitatea din Columbia Britanică şi de la Spitalul de Copii din Vancouver, Canada, a stabilit că expunerea la bacterii bune, devreme în viaţă, ar putea preveni dezvoltarea de astm şi alergii.
    Cercetari de ultima ora facute de specialisti de la Ohio State University au aratat ca o substanta ce se gaseste in unele alimente din dieta mediteraneana, prin modificarea pe care o face asupra unei secvente specifice din reglarea genetica, re-educa celulele canceroase sa isi piarda superputerea de a scapa de moarte si sa se comporte ca niste celule normale, care mor programat.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact