Grăsimile bune nu sunt întotdeauna bune

Un nou studiu realizat la University of California, San Francisco, Liver Center, indică faptul că consumul liber de aşa numitele grăsimi bune, cum ar fi cele găsite în uleiul de măsline şi avocado, poate duce la ficat gras, un factor de risc pentru tulburări metabolice tip diabet de tip 2 şi hipertensiune arterială.

Consumul zilnic de paste umezite în ulei de măsline ar putea fi un motiv de îngrijorare. Foto: Elga Cappellari/Wikimedia Commons (CC BY-SA 2.0)

Opinia în domeniu era, de ceva timp, că grăsimea saturată este proastă pentru ficat.

Cercetătorii au pornit să studieze rolul diferiţilor nutrienţi în dezvoltarea ficatului gras. Ei au asociat o grăsime, saturată sau mononesaturată, cu un carbohidrat, zaharoză sau amidon, pentru a crea patru diete diferite cu conţinut mare de calorii.

Dietele au avut aproximativ 40% carbohidraţi, 40% grăsimi şi 20% proteine.

Animalele de laborator hrănite cu aceste diete experimentale au devenit obeze până la sfârşitul celor şase luni de studiu şi au dezvoltat ficat gras.

Spre surpriza cercetătorilor, cele din dieta cu amidon şi grăsimi mononesaturate au prezentat cea mai severă boală, acumuland 40% mai multe grăsimi hepatice decât celelalte.

În plus, cercetătorii au observat că acestea au pierdut grăsime în jurul testiculelor, o zonă a corpurilor lor utilizată în mod normal pentru depozitarea grăsimilor.

Când au examinat acest ţesut visceral de grăsime, au văzut un grad neobişnuit de mare de celule grase moarte şi semne de inflamaţie.

Probabil că dieta cu conţinut mare de grăsimi mononesaturate determină grăsimea din aceste zone să fie transportată în ficat la o rată anormal de ridicată, ducând la îngrăşarea ficatului.

Nu este clar de ce asociarea amidonului şi a grăsimilor mononesaturate pare să exacerbeze ficatul gras. Dar se pare că o calorie nu este doar o calorie. Ceea ce face caloria este extrem de important.

Puţin ulei de măsline la salată este bun, dar un obicei zilnic de paste umezite în ulei de măsline ar putea fi un motiv de îngrijorare. Deci, totul cu moderaţie.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Un nou tratament pentru cancerul avansat de vezică urinară

Oamenii de ştiinţă de la London's Barts Cancer Institute al Queen Mary University au făcut o descoperire inovatoare în dezvoltarea unui nou tratament pentru cancerul avansat al vezicii urinare, pentru tratamentul căruia nu au existat progrese în ultimii 30 de ani.

Legumele cu carotenoide stimulează activitatea creierului

Morcovii, cartofii dulci, broccoli, varza sau mazărea stimulează activitatea creierului şi încetinesc apariţia bolilor cerebrale, cum ar fi demenţa sau Alzheimer, afirmă un studiu realizat la Universitatea din Georgia, Statele Unite.

Aportul mai mare de peşte poate creşte nivelul de colesterol bun

Oamenii de ştiinţă de la University of Eastern Finland au finalizat un studiu care confirmă faptul că un aport crescut de peşte gras creşte numărul de particule mari HDL, numit şi colesterol bun. Persoanele care au crescut aportul de peşte la un minimum de 3-4 mese pe săptămână au avut mai mult colesterol bun, HDL, în sânge decât cei care au mâncat mai rar peşte.

Acizii graşi saturaţi nu sunt toţi la fel

Cercetători de la Universitatea din Cambridge au examinat relaţia între nivelurile sanguine de acizi graşi saturaţi diferiţi şi riscul de diabet zaharat de tip 2 ce poate fi dezvoltat mai târziu în viaţă şi au constatat că acizi graşi saturaţi pot fi asociaţi atât cu creşterea cât şi cu scăderea riscului de dezvoltare a bolii, în funcţie de tipul de acizi graşi prezenţi în sânge.

Dereglarea ceasului celular legată de leziuni ale creierului

Conform cercetărilor specialiştilor de la Washington University School of Medicine din St. Louis şi University of Pennsylvania, există o conexiune extrem de puternică între problemele de somn şi bolile neurodegenerative. Lipsa de somn creşte riscul de Alzheimer şi perturbarea tiparelor de somn este printre primele semne ale acestei maladii.

Medicamentele anti-inflamatorii pot ameliora simptomele de depresie

Cercetătorii din Danemarca au descoperit că unele medicamente anti-inflamatorii, pot îmbunătăţi simptomele de depresie clinică.