Ediţia în limba română
    News / Spațiu

    Lasere folosite pentru curăţarea spaţiului de resturi

    Oamenii de ştiinţă din Australia vor să urmărească gunoaiele spaţiale mici şi să le distrugă cu lasere de pe Pământ, pentru a preveni coliziunile care ar putea avea loc între acestea şi navele spaţiale.



    Resturi spaţiale în catalogul NORAD. Foto: Yeus/Wikimedia Commons


    Nou-înfiinţatul Space Environment Management Cooperative Research Centre (SEMCRC) are scopul să prezică traiectoriile resturilor din spaţiu cu ajutorul observatorului Mount Stromlo din Canberra.

    Intenţia cercetătorilor este de a folosi lasere, nu pentru a pulveriza obiectele, aşa cum vedem în filmele SF, ci pentru încetinirea lor. Deşeurile vor intra astfel în atmosfera Pământului şi vor arde fără să provoace nici un incident.

    Există o cantitate foarte mare de gunoi spaţial în jurul Pământului, de la şuruburi la piese de rachete şi sateliţi vechi sau echipamente casate. Numărul obiectelor s-ar ridica la 20000 şi orbitează într-o bandă cuprinsă între 800 şi 1500 km de la suprafaţa planetei.

    S-a ajuns în situaţia când o avalanşă de coliziuni catastrofale ar putea distruge toţi sateliţii, iar scenariul noului film Gravity nu este deloc atât de fantastic pe cât ar părea la prima vedere.

    10 MARTIE 2014



    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cea mai mare lună din sistemul nostru solar, Ganymede, satelit al lui Jupiter, ar putea fi făcută din straturi suprapuse de gheaţă şi oceane, într-un fel de sandwich, conform cu ultimele cercetări ale NASA.
    Cercetători de la University of Texas, Austin’s Institute for Geophysics, Georgia Institute of Technology, şi Max Planck Institute for Solar System Research, au ajuns la concluzia că oceanul subteran de pe luna lui Jupiter, Europa, ar putea avea curenţi adânci şi modele de circulaţie cu transferuri de căldură şi energie capabile să susţină viaţa biologică. O nouă speranţă pentru cei care caută viaţa extraterestră.
    Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei.
    Cercetătorii elveţieni şi belgieni, au realizat primul detector de mişcare pentru găsirea formelor de viaţă microscopice pe planete îndepărtate.
    Undele seismice au ajutat oamenii de ştiinţă să descifreze cel mai adânc mister: miezul interior al planetei. O echipa de cercetători de la Universitatea din Illinois şi Universitatea Nanjing din China au descoperit că miezul interior al Pământului are la rândul lui un miez interior, cu proprietăţi surprinzătoare.
    Ugrunaaluk kuukpikensis, aşa cum a fost numit noul dinozaur, ar putea revoluţiona ştiinţa şi istoria planetei. Este o nouă specie de dinozaur descoperită în nordul statului american Alaska, de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska din Fairbanks şi de la departamentul de ştiinţele vieţii al Universităţii Florida.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact