Ediţia în limba română
    News / Sănătate

    Plăcile aterosclerotice din pereţii vaselor de sânge pot regresa


    Cercetările Institutului Karolinska din Suedia au arătat că unele forme de plăci aterosclerotice, nu foarte vechi, de pe pereţii vaselor de sânge, pot dispărea când nivelul de colesterol rău este coborât.



    Model spaţial al moleculei de colesterol. Foto: RedAndr/Wikimedia Commons.


    Cauza principală a accidentelor vasculare şi a atacurilor de cord este ateroscleroza, în care grăsimea se acumulează în pereţii vaselor de sânge în aşa numitele plăci. Ateroscleroza este o boală progresivă, plăcile se dezvoltă în timp. Când aceste plăci se desprind, poate apărea un cheag care poate duce la un atac de cord sau accident vascular cerebral. Este deci de dorit să se prevină formarea plăcilor ca şi stabilizarea celor formate.

    Cu ajutorul unui comutator genetic, cercetătorii au scăzut nivelul de colesterol rău la animalele de laborator. Atunci când acest colesterol LDL a fost redus, plăcile recente au dispărut. Plăcile mature şi avansate au rămas, dar s-au redus.

    Administrarea în timp util de medicamente care scad colesterolul la persoanele cu risc crescut de boli cardiovasculare ar putea preveni formarea de plăci. Problema este de a identifica aceste persoane cu risc crescut.

    Cercetătorii au identificat reţelele de gene activate prin reducerea colesterolului şi care au dus la regresia plăcilor aterosclerotice. Există o mare diferenţă între acestea şi reţelele din plăcile mature şi avansate.

    Aceasta ar putea fi o nouă direcţie de cercetare pentru reducerea impactului colesterolului şi pentru regresia plăcilor mature.

    GH. MĂNOIU | 27 MARTIE 2014




    TE-AR MAI PUTEA INTERESA

    Cercetătorii de la Universitatea Texas Medical Branch din Galveston au descoperit, pentru prima dată la om, cum grăsimea albă ce stochează energie poate fi transformată în grăsime maro care consumă caloriile în exces.
    Ţelina, anghinarea şi unele ierburi, in special oregano mexican, conţin apigenină şi luteolină, flavonoide ce distrug celulele canceroase pancreatice umane pe culturi de laborator, prin inhibarea unei enzime importante.
    Oamenii de stiinta de la CSIRO Australia fac cercetari pentru a dezvolta un test de screening pentru depistarea precoce a bolii Alzheimer. Ei au identificat in sange markeri biologici care sunt asociati cu acumularea de proteine toxice in creier, ce incepe cu ani buni inainte de primele simptome ale bolii, si inainte de a se produce daune ireversibile. Depistarea precoce este esentiala pentru a incepe un tratament inainte de a fi prea tarziu.
    Teste efectuate în Statele Unite, la Weil Cornell Medical College din New York, pe şapte branduri populare de suplimente cu merişoare, au arătat că majoritatea conţin prea puţin din ingredientul cheie care luptă împotriva bacteriilor şi nu au de fapt nici un efect.
    O echipă britanică de cercetători de la Universitatea Bradford a dezvoltat ceea ce ar putea fi un simplu test de sânge care ar putea detecta toate cazurile de cancer. Tehnica presupune supunerea celulelor albe din sânge la lumină ultravioletă, lumină care dăunează ADN-ului celulelor.
    O echipă de cercetători de la Universitatea din Columbia Britanică şi de la Spitalul de Copii din Vancouver, Canada, a stabilit că expunerea la bacterii bune, devreme în viaţă, ar putea preveni dezvoltarea de astm şi alergii.

    © 1991-2024 The Titi Tudorancea Bulletin | Titi Tudorancea® este Marcă Înregistrată | Condiţii de utilizare
    Contact