Au fost candva conditii favorabile vietii pe Marte?

Analiza unei probe de roca colectate de roverul Curiosity arata ca planeta Marte ar fi putut avea, candva, conditii favorabile vietii.

Comparatie intre rocile culese de roverul Curiosity si si cele culese de roverul Opportunity din diferite parti ale Planetei Rosii. Foto: NASA.

Luna trecuta, Curiosity a forat intr-o roca sedimentara, in Gale Crater. In pulberea gri de la proba de foraj, oamenii de stiinta au gasit sulf, azot, hidrogen, oxigen, fosfor, carbon, componente chimice cheie pentru viata.

Mineralele argiloase formeaza cam 20% din compozitia esantionului analizat si aceastea se formeaza in urma reactiei apei proaspete cu mineralele vulcanice, cum este olivina, prezenta si ea in sedimente.

Reactia a avut loc in timpul formarii sedimentului, in procesul de transport al sedimentelor, sau in locul de origine al sedimentelor. Prezenta sulfatului de calciu in argila sugereaza ca solul este neutru sau usor alcalin.

Oamenii de stiinta au fost uimiti sa gaseasca un amestec de substante chimice oxidate, mai putin oxidate si ne-oxidate, ce ofera un mediu in care pe Pamant traiesc microbii. Sulfurile si sulfatii gasiti in proba sunt o posibila sursa de energie chimica pentru micro-organisme.

Datele culese ar putea indica ca zona unde roverul a facut cercetari, Yellowknife Bay, a fost candva un rau sau un lac intermitent umed, care ar fi putut oferi conditii favorabile pentru micro-organisme.

Roca este formata dintr-un argilit fin granulat, continand minerale argiloase, sulfati si alte substante chimice. Mediul de aici, umed candva, nu a fost asa de tare oxidat, acid sau sarat, spre deosebire de alte zone de pe Marte.

Colectarea de probe va continua si daca rezultatele se vor confirma vom avea in fata o planeta Marte, veche si stranie ce oferea conditii favorabile vietii.

GH. MANOIU | 13 MARTIE 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Primii oameni pe Marte ar trebui să nu se mai întoarcă

Vorbind la 45 de ani după ce a păşit pe Lună, astronautul american Edwin E. Aldrin spune că primii oameni pe Marte ar trebui să construiască acolo o colonie permanentă.

Frumosul sfarsit al unei stele

Eskimo Nebula numita si NGC 2392, din constelatia Gemenii, situata la 4200 ani-lumina de Pamant, este o nebuloasa planetara, faza terminala a unei stele cum este Soarele, cand devine o gigantica rosie si arunca in spatiu straturile sale exterioare.

Cineva şi-a pierdut lingura pe Marte

Pe imaginile transmise de roverul Curiosity de la NASA a fost reperată o formă care seamănă cu o lingură mare ce zace pe suprafaţa prăfuită a planetei Marte.

A fost descoperit un nou sistem planetar

Telescopul spaţial Spitzer al agenţiei americane NASA a dezvăluit primul sistem cunoscut de şapte planete de dimensiuni apropiate cu Pământul, în jurul unei singure stele.

Pelerin printre stele

O echipă internaţională de astronomi a descoperit o planetă tânără, exotică, care nu orbitează în jurul unei stele. Planeta care pluteşte liberă prin spaţiu, numita PSO J318.5 – 22, este la numai 80 de ani lumină de Pământ şi are o masă de şase ori cât a planetei Jupiter. S-a format acum 12 milioane de ani şi poate fi considerată un nou născut.

Gunoiul spaţial a devenit o ameninţare serioasă pentru sateliţi

Cel puţin 170 de milioane de bucăţi de gunoi spaţial circulă acum pe orbita Pământului, aceste resturi putând distruge toţi sateliţii în lucru.