Gunoiul spaţial a devenit o ameninţare serioasă pentru sateliţi

Cel puţin 170 de milioane de bucăţi de gunoi spaţial care se mişcă rapid circulă acum pe orbita Pământului, iar aceste resturi pot duce la o "avalanşă catastrofică de coliziuni" putând distruge toţi sateliţii în lucru.

Gunoi spaţial. Foto: NASA (DP)

Anual se pierd trei sau patru sateliţi ca urmare a coliziunilor. NASA estimează că în decurs de cinci până la zece ani, este posibilă o avalanşă catastrofală de coliziuni care ar putea distruge rapid toţi sateliţii care orbitează acum.

Astfel de coliziuni pot ameninţa economiile mondiale, exemplu de dependenţă de sateliţi putând fi Australia, o ţară mare, cu puţini oameni, ale cărei singure modalităţi de supraveghere, de siguranţă sau de căutare şi salvare, este din spaţiu.

NASA defineşte resturile spaţiale ca fiind "orice obiecte antropice în orbită în jurul Pământului, care nu mai au o funcţie utilă". Acest junk spaţial poate călători cu viteze de până la 27000 km pe oră, suficient de repede pentru a deteriora un satelit sau o navă spaţială.

În prezent sunt urmărite 500000 de resturi spaţiale care pot să prezinte un potenţial pericol atât pentru Staţia Spaţială Internaţională (ISS), cât şi pentru diferite alte nave spaţiale.

Dezafectarea corectă a "gunoiului" spaţial a devenit o preocupare destul de mare, deoarece simpla scoatere a obiectelor de pe nave a creat o cantitate mare de gunoi. În luna februarie a acestui an, astronauţii au aruncat o capsulă de gunoi de o tonă şi jumătate din ISS, probabil cel mai mare caz de eliberare de gunoi în spaţiu.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Un sicriu pe Marte?

Un sicriu extraterestru ar putea fi adăugat pe lunga listă de obiecte curioase "găsite" pe suprafaţa Planetei Roşii. Această ciudăţenie a fost semnalată la o privire mai atentă asupra imaginilor luate de roverul Curiosity.

Ganymede, un sandwich de oceane şi gheaţă

Cea mai mare lună din sistemul nostru solar, Ganymede, satelit al lui Jupiter, ar putea fi făcută din straturi suprapuse de gheaţă şi oceane, într-un fel de sandwich, conform cu ultimele cercetări ale NASA.

O nouă speranţă pentru viaţa extraterestră

Cercetători de la University of Texas, Austin’s Institute for Geophysics, Georgia Institute of Technology, şi Max Planck Institute for Solar System Research, au ajuns la concluzia că oceanul subteran de pe luna lui Jupiter, Europa, ar putea avea curenţi adânci şi modele de circulaţie cu transferuri de căldură şi energie capabile să susţină viaţa biologică. O nouă speranţă pentru cei care caută viaţa extraterestră.

Curiosity văzut de pe orbita marţiană

Roverul Curiosity al NASA şi urmele deplasării sale pe suprafaţa planetei Marte sunt vizibile pe o imagine luată de camera de înaltă rezoluţie a Mars Reconnaissance Orbiter care se roteşte pe orbită în jurul planetei.

Detector de mişcare pe alte planete

Cercetătorii elveţieni şi belgieni, au realizat primul detector de mişcare pentru găsirea formelor de viaţă microscopice pe planete îndepărtate.

Geologii au descifrat misterul interiorului planetei

Undele seismice au ajutat oamenii de ştiinţă să descifreze cel mai adânc mister: miezul interior al planetei. O echipa de cercetători de la Universitatea din Illinois şi Universitatea Nanjing din China au descoperit că miezul interior al Pământului are la rândul lui un miez interior, cu proprietăţi surprinzătoare.