Bacteriile intestinale ar putea fi cauza unor boli autoimune

Cercetătorii de la Universitatea Yale din New Haven, Connecticut, Statele Unite, au descoperit că bacteriile din intestinul subţire pot trece în alte organe şi pot induce un răspuns autoimun, ceea ce ar putea deschide o nouă cale de tratament pentru afecţiunile cronice autoimune, cum ar fi lupusul sistemic şi boala hepatică autoimună.

Infecţie cu Enterococcus în plămâni. Foto: CDC

În bolile autoimune, sistemul imunitar atacă în mod eronat celulele şi ţesuturile sănătoase. Unele dintre cele mai frecvente boli autoimune includ diabetul de tip 1, lupusul şi boala celiacă.

O varietate de afecţiuni autoimune au fost legate de bacteriile din intestin. Echipa Yale a studiat în mod special o bacterie numită Enterococcus gallinarum, care poate trece din intestin în splină, ganglioni limfatici şi ficat.

Echipa a constatat că E. gallinarum a provocat un răspuns autoimun la animale atunci când a trecut dincolo de intestin.

Cercetătorii au reuşit să replice acest mecanism folosind celule de ficat uman cultivate, şi au găsit, de asemenea, E. gallinarum prezentă în ficatul de oameni care au boala autoimună.

Prin administrarea unui antibiotic sau a unui vaccin pentru E. gallinarum, oamenii de ştiinţă au descoperit că este posibilă suprimarea reacţiei autoimune la animale şi prevenirea înmulţirii bacteriei.

Vaccinul împotriva E. gallinarum a fost o abordare specifică, deoarece vaccinările împotriva altor bacterii investigate nu au împiedicat mortalitatea şi autoimunitatea.

Studiile anterioare au constatat că colonizarea intestinului de către unele bacterii poate pune bazele dezvoltării tulburărilor autoimune în viitor.

Aceste bacterii pot provoca modificări ale ţesutului intestinului, ducând la producerea de anticorpi care atacă celulele în boli cum ar fi lupusul sistemic.

Modificarea bacteriilor intestinale ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor lupusului. Speciile de Lactobacillus în intestinul unui animal cu lupus au fost asociate cu reducerea simptomelor lupusului, în timp ce bacteriile Lachnospiraceae au fost asociate cu agravarea simptomelor de lupus.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Niveluri scăzute de magneziu fac vitamina D ineficientă

Vitamina D nu poate fi metabolizată fără suficiente niveluri de magneziu, ceea ce înseamnă că vitamina D rămâne stocată şi inactivă, potrivit unui nou studiu efectuat la Lake Erie College of Osteopathic Medicine, Statele Unite.

Calciul poate juca un rol în dezvoltarea bolii Parkinson

O echipă de oameni de ştiinţă a constatat că calciul poate să medieze interacţiunea dintre structurile mici membranoase din interiorul terminaţiilor nervoase şi alfa-synucleina, proteina asociată cu boala Parkinson.

Ceapa ar putea ajuta la combaterea rezistenței la antibiotice în tuberculoză

Cercetătorii britanici consideră că proprietăţile antibacteriene ale extrasului din ceapa persană ar putea creşte efectele tratamentului antibiotic existent în cazurile de tuberculoză.

Bacteriile care trăiesc în intestin ne controleaza genele

Se pare că există o comunicare constantă între microflora intestinală şi codul genetic al organismului şi în acest mod, bacteriile pot ajuta la combaterea infecţiilor şi la prevenirea cancerului.

O dietă mediteraneană completă ar putea proteja împotriva cancerului de prostată

Cercetătorii de la Instituto de Salud Carlos III, Madrid, au constatat că bărbaţii care au urmat o dietă mediteraneană, bogată în peşte, cartofi fierţi, fructe întregi, legume şi ulei de măsline, cu un consum redus de sucuri, au avut un risc mai scăzut de cancer de prostată agresiv decât cei care au urmat alte diete.

Vitamina C ar putea scurta timpul de tratament al tuberculozei

Un recent studiu realizat la Albert Einstein College of Medicine din New York, Statele Unite, a constatat că medicamentele anti-tuberculoză distrug mai multe bacterii dacă se adaugă şi un supliment de vitamina C.