Niveluri scăzute de magneziu fac vitamina D ineficientă

Vitamina D nu poate fi metabolizată fără suficiente niveluri de magneziu, ceea ce înseamnă că vitamina D rămâne stocată şi inactivă, potrivit unui nou studiu efectuat la Lake Erie College of Osteopathic Medicine, din Statele Unite.

Surse de magneziu. Foto: Peggy Greb/USDA

Consumul de suplimente de vitamină D poate creşte nivelurile de calciu şi fosfat ale unei persoane chiar dacă acestea rămân deficitare în vitamina D. Problema este că oamenii pot suferi de calcifiere vasculară dacă nivelul lor de magneziu nu este suficient de mare pentru a preveni complicaţiile.

Pacienţii cu niveluri optime de magneziu necesită mai puţină suplimentare cu vitamina D pentru a obţine niveluri suficiente de vitamina D. Magneziul reduce de asemenea osteoporoza, contribuind la atenuarea riscului de fracturi osoase care pot fi atribuite unor niveluri scăzute de vitamina D.

Deficitul în oricare dintre aceste substanţe este asociat cu diferite tulburări, inclusiv cu deformări scheletice, boli cardiovasculare şi sindrom metabolic.

În timp ce doza zilnică recomandată pentru magneziu este de 420 mg pentru bărbați şi 320 mg pentru femei, dieta standard conţine doar aproximativ 50% din această cantitate. Se estimează că jumătate din populaţia totală consumă o dietă cu deficit de magneziu.

Cercetătorii spun că consumul de magneziu din alimentele naturale a scăzut în ultimele decenii, datorită agriculturii industrializate şi a modificărilor în obiceiurile alimentare. Nivelul de magneziu este scăzut la populaţiile care consumă alimente prelucrate, rafinate, grăsimi, fosfaţi şi zahăr.

Magneziul este al patrulea cel mai abundent mineral din corpul uman după calciu, potasiu şi sodiu.

Alimentele bogate în magneziu includ migdale, banane, fasole, broccoli, orez brun, caju, gălbenuş de ou, ulei de peşte, seminţe de in, legume verzi, lapte, ciuperci, fructe cu coajă lemnoasă, fulgi de ovăz, seminţe de dovleac, seminţe de soia, porumb, tofu şi cereale integrale (vezi Continutul de Magneziu, Mg al produselor alimentare).

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Calciul poate juca un rol în dezvoltarea bolii Parkinson

O echipă de oameni de ştiinţă a constatat că calciul poate să medieze interacţiunea dintre structurile mici membranoase din interiorul terminaţiilor nervoase şi alfa-synucleina, proteina asociată cu boala Parkinson.

Bacteriile care trăiesc în intestin ne controleaza genele

Se pare că există o comunicare constantă între microflora intestinală şi codul genetic al organismului şi în acest mod, bacteriile pot ajuta la combaterea infecţiilor şi la prevenirea cancerului.

Vitamina C ar putea scurta timpul de tratament al tuberculozei

Un recent studiu realizat la Albert Einstein College of Medicine din New York, Statele Unite, a constatat că medicamentele anti-tuberculoză distrug mai multe bacterii dacă se adaugă şi un supliment de vitamina C.

Cum acţionează fibrele alimentare

Cantitatea de fibre din dieta unei persoane poate influenţa creşterea în greutate, zahărul din sânge, sensibilitatea la insulină şi sănătatea colonului.

Scorţişoara arde celulele grase

Un studiu recent, efectuat la Universitatea Michigan, din Statele Unite, a stabilit modul în care un condiment comun, scorţişoara, ajută în lupta împotriva obezităţii.

Alergiile alimentare legate de anxietatea din copilărie

Cercetătorii de la Mailman School of Public Health a Universităţii Columbia, Ferkauf Graduate School of Psychology şi Albert Einstein College of Medicine, Statele Unite, au studiat legătura dintre alergiile alimentare şi anxietatea şi depresia din copilărie.