Calciul ar putea fi răspunsul la infecţia cu Clostridium difficile

Cercetătorii de la University of Michigan Medical School şi United States Food and Drug Administration au descoperit că o bacterie periculoasă, capabilă să provoace infecţii intestinale grave, este declanşată de excesul de calciu din mediul inconjurator, însă factorul de declanşare poate oferi şi remediul.

Colonii de Clostridium difficile. Foto: CDC/Dr. Holdeman

Clostridium difficile este o bacterie care afectează în special persoanele vârstnice, mai ales pe cele care urmează tratamente pe termen lung cu antibiotice cu spectru larg, care slăbesc sistemul imunitar.

Infecţia cu C. difficile poate provoca o gamă largă de maladii intestinale, dintre care cea mai puţin gravă este diareea, iar cea mai periculoasă colita sau inflamaţia colonului, ceea ce duce în unele cazuri, la deces.

Bacteria formează spori extrem de greu de ucis, ceea ce face ca dezinfectarea completă a suprafeţelor contaminate să fie foarte dificilă.

S-a descoperit că excesul de calciu determină germinarea bacteriei C. difficile. Multora dintre pacienţii vârstnici le sunt prescrise medicamente sau suplimente care eliberează calciu suplimentar în sistemele lor. Mulţi dintre ei au, de asemenea, niveluri scăzute de vitamina D, sau sistemul lor nu este capabil să absoarbă calciul datorită diferitelor afecţiuni.

C. difficile este capabilă să urmărească excesul de calciu. Acest lucru, precum şi taurocolatul, o sare de sodiu produsă din colesterol, permite bacteriei să germineze. Glicina, un aminoacid, este un alt germinant cheie. Dar numai calciul şi taurocolatul sunt necesare pentru a avea loc germinația.

Calciul din intestinul subţire poate lucra cu sărurile biliare pentru a declanşa enzima necesară pentru a activa sporul şi pentru a începe procesul de germinare.

Eliminarea calciului existent în mediu a dus la lipsa germinării, în ciuda faptului că au fost lăsate alte substanţe nutritive. Deci calciul este crucial pentru germinarea bacteriei.

Descoperirea recentă ar putea oferi specialiştilor o strategie de combatere a răspândirii infecţiilor cu C. difficile. În loc să reducă nivelurile de exces de calciu din sistemele contaminate, ar trebui adăugat şi mai mult calciu.

Abundenţa de calciu ar putea declanşa toţi sporii inactivi, făcându-i astfel sensibili la folosirea antibioticelor.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Bacteriile intestinale ar putea fi cauza unor boli autoimune

Cercetătorii de la Universitatea Yale din New Haven, Statele Unite, au descoperit că bacteriile din intestinul subţire pot trece în alte organe şi pot induce un răspuns autoimun, ceea ce ar putea deschide o nouă cale de tratament pentru afecţiunile cronice autoimune, cum ar fi lupusul sistemic şi boala hepatică autoimună.

Niveluri scăzute de magneziu fac vitamina D ineficientă

Vitamina D nu poate fi metabolizată fără suficiente niveluri de magneziu, ceea ce înseamnă că vitamina D rămâne stocată şi inactivă, potrivit unui nou studiu efectuat la Lake Erie College of Osteopathic Medicine, Statele Unite.

Calciul poate juca un rol în dezvoltarea bolii Parkinson

O echipă de oameni de ştiinţă a constatat că calciul poate să medieze interacţiunea dintre structurile mici membranoase din interiorul terminaţiilor nervoase şi alfa-synucleina, proteina asociată cu boala Parkinson.

Ceapa ar putea ajuta la combaterea rezistenței la antibiotice în tuberculoză

Cercetătorii britanici consideră că proprietăţile antibacteriene ale extrasului din ceapa persană ar putea creşte efectele tratamentului antibiotic existent în cazurile de tuberculoză.

Bacteriile care trăiesc în intestin ne controleaza genele

Se pare că există o comunicare constantă între microflora intestinală şi codul genetic al organismului şi în acest mod, bacteriile pot ajuta la combaterea infecţiilor şi la prevenirea cancerului.

O dietă mediteraneană completă ar putea proteja împotriva cancerului de prostată

Cercetătorii de la Instituto de Salud Carlos III, Madrid, au constatat că bărbaţii care au urmat o dietă mediteraneană, bogată în peşte, cartofi fierţi, fructe întregi, legume şi ulei de măsline, cu un consum redus de sucuri, au avut un risc mai scăzut de cancer de prostată agresiv decât cei care au urmat alte diete.