Infecţiile respiratorii din copilărie cresc riscul de boală celiacă

Numărul copiilor care dezvoltă boala celiacă pare să crească şi oamenii de ştiinţă încearcă să identifice orice factori care ar putea juca un rol. Cercetătorii de la Universitatea Federico II din Napoli, Italia, şi-au îndreptat atenţia spre rolul infecţiilor respiratorii la copiii cu risc.

Biopsia intestinului subţire prezentând boala celiacă. Foto: Samir/Wikipedia (CC BY-SA 3.0)

Boala celiacă este o afecţiune autoimună. Când cineva cu boala celiacă mănâncă gluten, care este o proteină în grâu, secară şi orz, sistemul imunitar atacă intestinul subţire. Cilli sau mici proeminenţe asemănătoare unor degete, care sunt vitale pentru absorbţia nutrienţilor, sunt deterioraţi.

În întreaga lume, aproximativ 1% din populaţie este considerată a avea boală celiacă şi această proporţie pare să crească.

Deşi mai multe cazuri sunt acum preluate din cauza testelor îmbunătăţite şi a ratelor de detectare, experţii consideră că creşterea nu se datorează numai acestui factor.

Boala celiacă se desfăşoară în familie; persoanele cu o rudă de gradul întâi cu această afecţiune au şanse de 1 din 10 să o dezvolte pe parcursul vieţii. În prezent, nu se ştie de ce unii oameni cu risc o dezvoltă, în timp ce alţii nu.

Studiile au indicat infecţiile din copilărie ca potenţial declanşator al bolii celiace la cei care sunt susceptibili genetic. De exemplu, un studiu din 2013 a constatat că prezenţa anticorpilor rotavirus poate indica apariţia bolii celiace.

În mod similar, un studiu realizat pe copii care au experimentat 10 sau mai multe infecţii înainte de împlinirea vârstei de 18 luni, arată că acestia au avut un risc mai mare de a dezvolta boala celiacă, comparativ cu copiii care au avut patru sau mai puţine îmbolnăviri.

Noul studiu a luat un grup de sugari cunoscuţi a fi expuşi riscului de a dezvolta boala celiacă şi l-a urmărit timp de 6 ani.

În cadrul studiului, 6% dintre copii au fost diagnosticaţi cu boala celiacă la vârsta de 3 ani, 13,5% la vârsta de 5 ani şi 14% la vârsta de 6 ani. În comparaţie cu gastroenterita, infecţiile respiratorii în timpul primilor 2 ani de viaţă au conferit o dublă creştere a riscului de a dezvolta boala celiacă.

Este posibil ca infecţia timpurie să stimuleze un profil imun predispus genetic, ceea ce contribuie la trecerea de la toleranţă la intoleranţă la gluten.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Bacteriile intestinale ar putea fi cauza unor boli autoimune

Cercetătorii de la Universitatea Yale din New Haven, Statele Unite, au descoperit că bacteriile din intestinul subţire pot trece în alte organe şi pot induce un răspuns autoimun, ceea ce ar putea deschide o nouă cale de tratament pentru afecţiunile cronice autoimune, cum ar fi lupusul sistemic şi boala hepatică autoimună.

Niveluri scăzute de magneziu fac vitamina D ineficientă

Vitamina D nu poate fi metabolizată fără suficiente niveluri de magneziu, ceea ce înseamnă că vitamina D rămâne stocată şi inactivă, potrivit unui nou studiu efectuat la Lake Erie College of Osteopathic Medicine, Statele Unite.

Calciul poate juca un rol în dezvoltarea bolii Parkinson

O echipă de oameni de ştiinţă a constatat că calciul poate să medieze interacţiunea dintre structurile mici membranoase din interiorul terminaţiilor nervoase şi alfa-synucleina, proteina asociată cu boala Parkinson.

Ceapa ar putea ajuta la combaterea rezistenței la antibiotice în tuberculoză

Cercetătorii britanici consideră că proprietăţile antibacteriene ale extrasului din ceapa persană ar putea creşte efectele tratamentului antibiotic existent în cazurile de tuberculoză.

Bacteriile care trăiesc în intestin ne controleaza genele

Se pare că există o comunicare constantă între microflora intestinală şi codul genetic al organismului şi în acest mod, bacteriile pot ajuta la combaterea infecţiilor şi la prevenirea cancerului.

O dietă mediteraneană completă ar putea proteja împotriva cancerului de prostată

Cercetătorii de la Instituto de Salud Carlos III, Madrid, au constatat că bărbaţii care au urmat o dietă mediteraneană, bogată în peşte, cartofi fierţi, fructe întregi, legume şi ulei de măsline, cu un consum redus de sucuri, au avut un risc mai scăzut de cancer de prostată agresiv decât cei care au urmat alte diete.