Hipotalamusul si imbatranirea

Regiunea din creier, cunoscuta sub numele de hipotalamus ar putea fi sursa imbatranirii organismului.

Oamenii de stiinta de la Albert Einstein College of Medicine of Yeshiva University din Statele Unite, au ajuns la concluzia ca, la soareci, hipotalamusul controleaza imbatranirea intregului corp.

Descoperirea lor ar putea deschide strategii noi pentru combaterea maladiilor specifice varstei inaintate si pentru marirea duratei de viata.

Ei au pornit de la intrebarea daca imbatranirea in corp are loc in mod independent in diferite tesuturi, sau este coordonata in mod activ de un organ si au ajuns la concluzia ca multe aspecte ale imbatranirii sunt contolate de hipotalamus. La soareci, pe care au fost facute experimentele, a fost chiar posibil sa modifice semnalele in hipotalamus pentru a incetini procesul de imbatranire.

Hipotalamusul este o structura de marimea unei migdale, situata adanc in creier si este cunoscut ca avand un rol major in crestere, dezvoltare, reproducere si metabolism. Prin influenta pe care o are asupra intregului corp, era de asteptat sa joace un rol cheie si in procesul de imbatranire.

Cu varsta, la oameni se pot detecta modificari inflamatorii in diferite tesuturi. Aceste modificari sunt implicate in diverse boli legate de varsta, ca sindromul metabolic, bolile cardiovasculare, bolile neurologice si cancer.

Modificarile inflamatorii din hipotalamus pot agrava diverse componente ale sindromului metabolic. Procesul inflamator implica o multime de proteine. Pe unele dintre acestea s-au axat cercetatorii, care au activat la soareci un complex de proteine in hipotalamus si au accelerat astfel procesul de imbatranire: a scazut rezistenta si dimensiunea musculara, a scazut grosimea pielii, a scazut capacitatea lor de a invata.

Pe de alta parte, blocarea complexului proteic responsabil cu inflamatia in hipotalamus a incetinit imbatranirea si a crescut longevitatea, in medie, cu 20 de procente.

Activarea in hipotalamus a complexului proteic inflamator a dus la scaderea nivelului unui hormon produs de acesta, hormon asociat cu reproducerea.

Suspectand ca o emisie redusa de hormon ar putea contribui la imbatranirea intregului corp, cercetatorii au injectat acest hormon in hipotalamusul unor soareci batrani si au constatat ca acesta i-a protejat de insuficienta crearii de noi neuroni in creier, proces asociat cu inaintarea in varsta. Soarecii batrani care au fost injectati zilnic cu hormon, au beneficiat de o incetinire a declinului cognitiv.

GH. MANOIU | 21 MAI 2013

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

O noua familie de molecule capabile sa opreasca dezvoltarea bacteriilor, virusurilor si celulelor tumorale

Cercetatorii de la Universidad de Alicante au dezvoltat o noua familie de molecule ce pot fi utilizate la prepararea medicamentelor folosite in tratamentul infectiilor cu bacterii Gram-negative (E Coli), virus (herpes simplex) si cancer mamar.

Terapie experimentală împotriva cancerului de sân

O promiţătoare terapie experimentală promovată de laboratoarele americane Pfizer a confirmat eficacitatea sa în blocarea proliferării cancerului de sân avansat, potrivit unui nou studiu clinic realizat la Institute of Cancer Research din Londra.

Genă rezistentă la toate formele de antibiotice, găsită în China

Medicii chinezi au identificat prima genă care ajută bacteriile să reziste la singurul grup de antibiotice eficiente când toate celelalte eşuează. Experţii chinezi au ajuns la concluzia alarmantă că ultima noastră linie de apărare cu antibiotice a fost depăşită.

O mutaţie genetică poate proteja de diabet

Un studiu început acum patru ani pe populaţiile din Finlanda şi Suedia, lărgit apoi pe 150000 de oameni a găsit, prin testare genetică, o mutaţie rară care protejează chiar şi oamenii graşi de îmbolnavirea de diabet de tip 2. Efectul este foarte puternic, mutaţia reducând cu două treimi riscul de boală, ceea ce îi determină pe cercetători să înceapă căutarea de medicamente care să imite efectul mutaţiei.

Genă de stres legată de atacurile de cord

Cercetătorii de la Duke University School of Medicine din Durham, North Carolina, au stabilit că pacienţii bolnavi de inimă cu o anume modificare genetică au un risc de 38% mai mare de a face atac de cord sau deces.

Au fost descoperite gene asociate cu depresia

Oamenii de ştiinţă au găsit gene umane legate de dezvoltarea depresiei, dând speranţe pentru un nou tratament al bolii ce afectează tot mai mulţi oameni.