Sănătate
Conform cercetărilor specialiştilor de la Washington University School of Medicine din St. Louis şi University of Pennsylvania, există o conexiune extrem de puternică între problemele de somn şi bolile neurodegenerative. Lipsa de somn creşte riscul de Alzheimer şi perturbarea tiparelor de somn este printre primele semne ale acestei maladii. »
Apetitul pentru zahar al celulelor canceroase are consecinta grava pentru functionarea celulelor imune. Atunci cand sunt tinute departe de zahar, celulele imune critice, numite celule T, nu mai produc interferonul gamma, un compus inflamator important pentru combaterea tumorilor si al unor tipuri de infectii. »
Infecţiile urechii, atunci când dau dureri copiilor, duc la nopti nedormite pentru întreaga familie. Cercetători de la School of Paediatrics and Child Health, University of Western Australia, speră să găsească soluţia. Ei au descoperit că plase lipicioase de ADN ascund bacteriile în urechile copiilor cu infecţii recurente ale urechii medii şi le apără de efectul tratamentului cu antibiotice prin crearea unui biofilm impenetrabil. »
Se spune ca un pahar de vin rosu sau consumul de fructe aduc beneficii pentru sanatate. Aceste beneficii sunt de multe ori legate de polifenoli, substante chimice ce se gasesc in produsele alimentare, din care fac parte flavonoidele si acizii fenolici, dar si fragmente de proteine numite peptide. Oameni de stiinta din 12 centre de cercetare europene ruleaza experimente si studii clinice pentru a vedea ce efecte benefice pot avea polifenolii si peptidele asupra riscului de boli cardiovasculare. »
Cercetatorii de la Universidad de Alicante au dezvoltat o noua familie de molecule ce pot fi utilizate la prepararea medicamentelor folosite in tratamentul infectiilor cu bacterii Gram-negative (E Coli), virus (herpes simplex) si cancer mamar. »
Cercetatori de la University College London au studiat si descris pentru prima data mecanismul prin care celulele se grupeaza si se deplaseaza prin corp, mecanism numit 'chase and run'. Studiul se concentreaza asupra procesului care apare atunci cand celulele canceroase interactioneaza cu celulele sanatoase, cu scopul de a migra in corp, la aparitia metastazei. »
Legumele si fructele nu mor dupa ce sunt recoltate. Ele raspund la stimulii din mediu timp de cateva zile, si pot fi facute sa produca mai multi antioxidanti la un anumit moment, utilizand lumina. »
Cercetatorii de la University of California, Los Angeles School of Medicine au descoperit ca o dieta bogata in acidul gras omega 3 si in curcuma, un condiment intalnit si sub numele de turmeric sau sofran indian, ajuta la pastrarea capacitatii de mers pe jos atunci cand a avut loc o deteriorare a cordonului spinal. Aceasta ar sugera ca suplimentele alimentare respective ajuta celulele nervoase sa se repare si sa-si mentina functia neurologica dupa daune degenerative in zona gatului. »
O echipa de 70 de oameni de stiinta din SUA, China, Australia si Japonia au finalizat secventierea genomului lotusului sacru, care se crede ca are un sistem genetic puternic, ce repara defectele genetice si ar putea detine numeroase secrete despre longevitate. »
Cercetatori de la departamentul de entomologie al University of Illinois au stabilit ca in miere se gasesc componente care activeaza genele de detoxifiere la albine. Analizele ARN au aratat ca aceastea regleaza toate categoriile de gene de detoxifiere si selectiv genele antimicrobiene. »
Oamenii de stiinta de la CSIRO Australia fac cercetari pentru a dezvolta un test de screening pentru depistarea precoce a bolii Alzheimer. Ei au identificat in sange markeri biologici care sunt asociati cu acumularea de proteine toxice in creier, ce incepe cu ani buni inainte de primele simptome ale bolii, si inainte de a se produce daune ireversibile. Depistarea precoce este esentiala pentru a incepe un tratament inainte de a fi prea tarziu. »
Cercetatori de la Spine Centre of Southern Denmark, Institute of Regional Health Services Research, Lillebaelt Hospital, University of Southern Denmark au ajuns la o concluzie surprinzatoare: multe dintre cazurile de dureri lombare cronice si edem osos vertebral ar putea fi datorate unei bacterii si ar putea fi tratate cu antibiotice. »
Regiunea din creier, cunoscuta sub numele de hipotalamus ar putea fi sursa imbatranirii organismului. Este concluzia la care au ajuns oamenii de stiinta de la Albert Einstein College of Medicine of Yeshiva University din Statele Unite. Descoperirea lor ar putea deschide strategii noi pentru combaterea maladiilor specifice varstei inaintate si pentru marirea duratei de viata. »
Cercetatori de la Aarhus University si Department of Infectious Diseases at Aarhus University Hospital din Danemarca incearca o metoda complet noua de tratament pentru virusul HIV care provoaca SIDA, prin activarea virusului, astfel ca celulele in care se gaseste sa devina vulnerabile la sistemul imunitar. »
Cercetatorii de la Yale School of Medicine au descoperit cum se poate masura riscul ca un copil sa dezvolte autism, prin cautarea la nastere a unor anomalii in placenta. Aceasta permite un diagnostic timpuriu al acestei afectiuni. De regula, diagnosticarea se face cand copilul are 3-4 ani sau mai mult si cand au aparut deja primele manifestari, pierzandu-se astfel oportunitatea unei interventii, deoarece creierul este receptiv la tratament in primul an de viata. »
Cercetatori de la Brigham and Women’s Hospital si Harvard School of Public Health din Statele Unite au demonstrat ca un aport mai mare de acizi grasi polinesaturati si mononesaturati si un consum mai mic de grasimi saturate sunt asociate cu un risc mai redus de diabet de tip 2. »
Cercetatorii de la Polish Mother's Memorial Hospital – Research Institute, Lodz, Polonia, au studiat importanta pe care o au seleniul si zincul, doua microelemente indispensabile functionarii normale a organismului, in alergiile alimentare ale copiilor mici. Ei au ajuns la concluzia ca, copii cu alergii alimentare au concentratii mult mai mici de seleniu, zinc si enzime ce contin in componenta lor aceste doua microelemente, decat copii din grupul de control. »
Existenta unor agenti antimicrobieni in diverse secretii ale organismelor multicelulare a fost descoperita acum mult timp. Dar nu s-a stiut cum produsi ai plantelor si animalelor distrug germenii daunatori. O echipa internationala de cercetatori de la Institutul Max Planck pentru Chimie, Universitatea Göttingen, Universitatea Edinburg si Universitatea Tübingen, au studiat modul lor de actiune. »
Un grup international de cercetatori au descoperit sapte regiuni noi ale genomului uman – numite loci – asociate cu un risc crescut de a face o boala de ochi, cunoscuta ca degenerescenta maculara legata de varsta, una dintre principalele cauze de orbire. »
Dupa un traumatism cranian sever, saptamani, luni si chiar ani, pacientii pot avea crize de epilepsie. Acestea nu sunt usor de controlat prin medicamente. Studiile facute pe sobolani de cercetatorii de la Universitatea Washington din St. Louis au aratat ca o racire usoara a creierului dupa trauma, poate preveni aceste crize. »
Conform cercetarilor facute in ultimii 25 de ani la University of Eastern Finland - Institute of Biomedicine, exista o legatura intre nivelul de hyaluronan si pronosticul de cancer, in cancerul de san, prostata, colon, uterin, pulmonar si ovarian. Acelasi indicator poate fi folosit pentru a urmari evolutia bolii canceroase. Inhibarea sintezei de acid hialuronic sau blocarea influentei sale, este studiata acum pentru aplicatii terapeutice. »
O echipa de cercetatori de la Universitatea din California, Los Angeles, a ajuns la concluzia ca vitamina D3 si acidul gras Omega 3 pot ajuta sistemul imunitar in a lupta cu boala Alzheimer. Ei au identificat genele de baza si mecanismul prin care vitamina D3 si acidul gras Omega-3, in forma activa, neoxidata, contribuie la controlul inflamatiei si ajuta organismul sa curete placile cerebrale, ce apar in aceasta boala. Studiul arata un posibil rol pe care unele substante nutritive il pot juca in cresterea imunitatii, organismul luptand astfel mai bine cu boala. »
Depunerea unei substante numite amiloid-ß in creier si formarea de placi, este cunoscuta ca o manifestare a bolii Alzheimer. Dar mecanismul de formare a acestor placi nu este cunoscut. Pornind de la faptul ca ionii metalici influenteaza depunerile acestei substante in conditii de laborator, o echipa de cercetatori de la Centrul Birchall al Universitatii Keele din Staffordshire, Marea Britanie, a studiat mecanismul prin care acesti ioni pot reduce formarea de placi in creier. »